Încearcă Macron să pescuiască voturi în apele dreptei?

Dacă Emmanuel Macron acordă un interviu săptămânalului politic ultraconservator "Valeurs actuelles",  în care vorbeşte pe larg despre migraţie, înseamnă că urmăreşte un anumit scop. Dar dacă face afirmaţii ofensatoare la adresa bulgarilor şi a ucrainenilor, atunci dă naştere, inutil, la disensiuni diplomatice şi dezbateri politice aprinse

Filiere, reţele, bande?

În interviul amintit, Macron spune: "Prefer ca oamenii să vină legal din Guineea sau din Coasta de Fildeş şi să-şi vadă de treabă aici, decât filierele ucrainene şi bulgare ilegale". Reacţiile de la Sofia şi Kiev nu s-au lăsat mult aşteptate. În ambele capitale au fost convocaţi ambasadorii francezi, dar la relativ scurtă vreme, guvernele celor două ţări s-au liniştit, după ce s-a precizat că citatul aparţinând şefului Palatului Elysee a fost scos pur şi simplu din context.

Preşedintele spusese că e greu să găseşti în Franţa francezi dispuşi să spele vase, de pildă într-un restaurant. Bulgarii şi ucrainenii au avut, însă, impresia că Macron îi preferă pe migranţii africani în detrimentul est-europenilor. Politicieni aparţinând unor formaţiuni naţionalist-conservatoare, cum e de exemplu ministrul Apărării de la Sofia, Krasimir Karakacianov, au criticat dur declaraţia lui Macron. "Nimeni nu-i dă dreptul să-i jignească pe bulgari", a spus el.

A vrut oare preşdintele Franţei să facă aluzie la faptul că autorităţile bulgare sunt implicate deja de mai mulţi ani în comerţul cu paşapoarte pentru migranţi din ţări terţe şi că poiticieni de vârf bulgari sunt bănuiţi a proteja atari activităţi? Dacă asta a vrut să zică, Macron s-ar fi putut pronunţa mai clar. Sau poate a vrut să spună că preferă migranţii legali celor ilegali? Să nu uităm totuşi că Bulgaria este membră a UE şi că cetăţenii ei se pot deplasa nestingheriţi şi lucra oriunde în spaţiul comunitar. Iar ucrainenii dispun de dreptul de a călătorii fără viză şi de până la trei luni de şedere în statele UE.

Premierul bulgar, Boiko Borisov, i-a returnat-o lui Macron, declarând că acesta cu siguranţă nu ar fi dorit să ofenseze, dar că el, Borisov, se aşteaptă ca preşedintele Franţei să susţină Bulgaria în ce priveşte primirea ei în spaţiul Schengen şi în zona euro.

Ce-l determină pe Macron să facă astfel de afirmaţii?

Preşedintele Macron este destul de experimentat şi inteligent pentru a şti ce consecinţe poate avea un interviu oferit unei publicaţii de dreapta. Pe 12 pagini a apărut interviul, presărat, între altele, cu numeroase fotografii ale şefei "Rassemblement National", fostul "Front National" (până în iunie 2018), Marine Le Pen. Deja de câtăva vreme se tot fac auzite voci anonime din partidul preşedintelui, "LaREM", care se tem că Macron încearcă să câştige voturi în rândul electoratului de dreapta - fapt care-l aduce într-o situaţie din care nu poate ieşi câştigător. Pe susţinătorii convinşi ai "Rassemblement National" nu-i va putea convinge, în schimb îi va face pe liberalii de stânga din formaţiunea sa să-i întoarcă spatele.

Bruno Cautrès de la institutul de studii politice "Cevipof", din Paris, descrie pericolul care îl pândeşte pe Macron în felul următor: "El încearcă să realizeze o sinteză între dreapta şi stânga, dar mesajul care rezultă din acest demers este extrem de neclar şi confuz". Prin declaraţii cum sunt cele făcute hebdomadarului "Valeurs Actuelles" riscă să piardă suportul stângii, nereuşind în acelaşi timp să convingă nici electoratul de dreapta. Tentativa de a o întrece pe Marine Le Pen la anumite teme este fără îndoială un curs periculos, mai atrage atenţia politologul francez.

În căutarea unei noi poziţionări

Unele sondaje relevă că ambii politicieni - Macron şi Le Pen - se află cam pe aceleaşi poziţii în preferinţele electoratului francez. Marine Le Pe a anunţat deja că la viitoarele alegeri prezindenţiale va candida contra lui Macron. Bruno Cautrès crede că e mult prea deveme, cu doi ani şi jumătate înaintea scrutinului prezidenţial, ca Macron să se străduiască să câştige de partea sa alegători din tabăra dreptei. Şi dacă ar reuşi să puncteze pe acest teren, nu însemană că până la alegeri se va mai putea baza pe aceste potenţiale voturi.

Emmanuel Macron lasă în momentul de faţă impresia că vrea să danseze la mai multe nunţi. În plus, după protestele Vestelor Galbene din iarna trecută, este în căutarea unei noi poziţionări pentru cea de-a doua jumătate a mandatului său. În plan economic, guvernul francez este preocupat deocamdată de impopulara reformă a pensiilor, care a generat deja noi greve şi demonstraţii. În acest context, abordarea temei migraţiei şi a migraţiei ilegale ar putea fi interpretată drept o tactică de distragere a atenţiei publice.

Demersuri politice concrete 

Tema migraţiei este totodată una de actualitate, în contextul dezbaterii care a avut loc deja luni în Parlament cu privire la o propunere de modificare a legislaţiei, venite din partea premierului Edouard Philippe. E vorba concret de 20 de măsuri menite a preîntâmpina "abzul şi înşelăciunea" în privinţa asistenţei sociale acordate migranţilor. Între acestea se numără accesul la îngrijire medicală a migranţilor abia după trei luni de aşteptate, îngreunarea condiţiilor privind reîntregirea familiei şi urgentarea procedurii de azil.

Se mai discută totodată şi despre o posibilă introducere a unui sistem de cote în migraţia legală, cote care să fie stabilite în funcţie de necesităţile de pe piaţa muncii. Astfel statul ar deţine controlul asupra migraţiei. Subiectul nu trebuie lăsat pe mâna dreptei, avertizează Macron, iar Marine Le Pen spune ironic: "Cine alege Rassemblement National, ajută chiar şi în cazul lui Emmanuel Macron".