Cearta pe tema căsătoriei între persoane de același sex

"Apără familia și copiii României! Dacă nu vii la vot, doi bărbați vor putea adopta copilul tău!" Asta scria pe un afiș uriaș lipit pe fațada exterioară a unui bloc de locuințe în centrul orașului Timișoara. Afișul a dispărut după câteva zile - primarul orașului a cerut personal îndepărtarea lui. Atmosfera este încinsă, în multe familii, între prieteni și între colegi se discută de mai multe săptămâni în contradictoriu pe teme ca homosexualitatea, căsătoria între persoane de același sex sau adopțiile efectuate de cupluri homosexuale. Pe 6 și 7 octombrie, românii sunt invitați la un referendum pentru a decide dacă în Constituție trebuie definită mai exact căsătoria drept uniunea dintre "bărbat și femeie". Deocamdată, în legea fundamentală este folosită noțiunea neutră din punct de vedere sexual "soți".

Din 2015, grupări conservatoare și religioase reunite în așa-numita "Coaliție pentru familie" au strâns peste trei milioane de semnături, într-o țară cu 20 de milioane de oameni, pentru a cere politicienilor să modifice Constituția prin adăugarea prevederii amintite. Camera Deputaților și Senatul s-au pronunțat cu o largă majoritate în favoarea inițiativei, inclusiv cu voturi ale opoziției; doar partidul USR, mai nou venit pe scena politică românească, votând hotărât împotriva demersului.

Paul Grigoriu: Căsătoria homosexuală ar amenința "societatea în ansamblul ei"

În Codul Civil al României se vorbește clar despre căsătorie ca uniune dintre "bărbat și femeie". Dar acest lucru nu ar fi de ajuns, crede muzicianul și traducătorul din București Paul Grigoriu, un susținător al "Coaliției pentru familie": "În România este azi din păcate foarte ușor să modifici legi", spune el în dialog cu DW. Social-democrații de la PSD, împreună cu partenerii de coaliție de la ALDE au adus modificări controversate la anumite legi privind funcționarea Justiției, ceea ce de la începutul lui 2017 a dus în mai multe rânduri la proteste de masă. "Când ceva este trecut în Constituție, atunci nu mai poate fi schimbat așa ușor", explică Paul Grigoriu, care și într-un material video al "Coaliției pentru familie" pledează pentru "Da" la referendum.

El nu ar avea nimic împotriva homosexualilor, după cum a spus de mai multe ori în interviul pentru DW: "Fiecare face ce vrea în viața personală și cu atât mai mult la el în dormitor. Dar ceea ce se recunoaște într-un stat drept căsătorie este o cu totul altă problemă". Legalizarea căsătoriei homosexuale ar "amenința societatea în ansamblul ei", următorul pas fiind permiterea adopțiilor făcute de cuplurile de același sex - adică exact lucrul despre care avertiza și afișul controversat din Timișoara. "Bărbatul și femeia au statut de egalitate, dar ei nu sunt identici, iar un copil are nevoie de ambele tipuri de influență pentru a beneficia de echilibru psihic", este de părere Paul Grigoriu - motiv pentru care el se opune adopțiilor făcute de cupluri de același sex.

Vlad Viski: "Val de ură" împotriva homosexualilor și lesbienelor

Înainte de referendum, în opinia publică se vorbește tot mai des de homosexualii care ar vrea să "le ia" copiii altora, critică activistul LGBT Vlad Viski, director al organizației MozaiQ din București. Sub deviza "Iubirea nu se votează: Pe 6-7 octombrie stai acasă!", MozaiQ cere boicotarea plebiscitului. Dacă la urne nu se prezintă minimum 30% din persoanele cu drept de vot, atunci rezultatul referendumului nu este validat. "În ultima vreme am avut mai multe cazuri de persoane care au venit la noi să ne spună că au fost agresate verbal și chiar fizic în spațiul public, în plină stradă", spune Vlad Viski în dialog cu DW. Acest referendum ar fi prefațat de un "val de ură" față de homosexuali și lesbiene în spațiul public.

Pe de altă parte, ar exista și un sprijin surprinzător de mare pentru cauza apărată de Viski: "Vedem că ni se alatură foarte mulți oameni care până acum nu vorbeau neapărat despre acest subiect, nu aveau o opinie - persoane hetero care spun că vor boicota referendumul." Biserica Ortodoxă Română le cere însă credincioșilor să meargă la urne și să voteze cu "Da", pentru a împiedica și pe viitor căsătoriile homosexuale. Comunitatea LGBT din România nu face presiuni pe moment pentru introducerea dreptului de căsătorie între persoane de același sex, pe modelul legii adoptate în urmă cu un an în Germania, spune Vlad Viski: obiectivul ar fi o lege care să ofere posibilitatea unui parteneriat civil pentru persoane de același sex. În Germania, legea parteneriatului civil a fost adoptată în 2001 - același an în care, în România, a fost abrogat articolul 200 din Codul Penal, cel care califica homosexualitatea drept infracțiune, o relicvă a dictaturii comuniste.

Armand Goșu: "Elitele românești se simt umilite de Bruxelles"

Mulți critici ai PSD și ai liderului condamnat penal al acestui partid Liviu Dragnea văd în referendum o manevră a guvernului de a redirecționa atenția opiniei publice de la problemele din Justiție și de la scandalul violențelor polițienești de la 10 august. Politologul și istoricul român Armand Goșu, fellow al Deutsche Gesellschaft für Auswärtige Politik (Societatea Germană pentru Politică Externă), crede însă că este vorba de mult mai mult. "E un manifest anti-occidental al României. A spus-o la un post tv considerat oficiosul guvernului unul dintre liderii dreptei românești. 'Rezultatul referendumului va fi o declarație de independență față de UE'. Asta va fi! Elita care conduce România din 1989 încoace, cu rădăcinile în vechea nomenclatură și în Securitate, se consideră umilită de Bruxelles", explică el pentru DW.

Din această elită fac parte numeroși politicieni cu probleme grave cu Justiția, care sunt interesați să o controleze și să treacă legi de amnistie, prin care să le fie șterse pedepsele. Dar UE le-ar sta mereu în cale, mult mai mult decât slaba opoziție din propria țară: "Bruxellesul nu contenește să atragă atenția că guvernul derapează de la statul de drept, de la independența Justiției. Această elită este în mare parte pușcăriabilă, sunt oameni cu dosare grele, unii cu pușcării deja făcute, iar interesul lor este să pună control pe Justiție și să obțină amnistiere și grațiere", spune Goșu. De miercuri 03.10, Parlamentul European dezbate periclitarea statului de drept în România. Criticile la adresa guvernanților de la București nu au venit doar din rândurile conservatorilor și ecologiștilor europeni, ci și din rândurile propriei familii politice, cea a social-democraților și liberalilor (ALDE).

După acest referendum însă, România s-ar putea îndepărta de Bruxelles și "întoarce spre Est", crede politologul Armand Goșu: mai aproape de civilizația bizantino-ortodoxă și de Rusia lui Putin.