În Grecia continuă privatizările

La mijlocul lunii aprilie înţelegerea a fost semnată. Împreună cu o companie elenă de dimensiuni reduse, concernul german Fraport a putut să preia cu eforturi considerabile 14 aeroporturi regionale din Grecia. Între acestea se numără aeroporturile din destinaţii de vacanţă cum ar fi Creta, Korfu sau Rhodos. Pentru a primi concesiunea pe 40 de ani, Fraport plăteşte o dată 1,23 de miliarde de euro şi asigură investiţiile necesare în valoare totală de 330 de milioane de euro. Înţelegerea era semnată deja din anul 2014, în timpul guvernului conservator condus de Antonis Samaras, dar aplicarea ei a tot fost amânată din motive politice. Încă în declaraţia guvernamentală din 2015, premierul de stânga Alexis Tsipras a vociferat împotriva "vânzării" avuţiei de stat. În insulele Ionice din vestul Greciei, guvernatorul local a organizat chiar şi un referendum împotriva preconizatelor privatizări, al cărui rezultat nu este obligatoriu. 75 la sută din cetăţenii care au participat la plebiscit au votat împotriva contractului de concesiune încheiat cu Fraport.

Pentru DW, Nikos Chrysikopoulos, redactor şef al portalului economic Capital.gr, a declarat că "în Grecia este nevoie de timp pentru a ţine în şah reacţiile şi a ghida lucrurile în direcţia dorită". După venirea la putere a guvernului de stânga, toate privatizările au fost declarate o linie roşie, dar acum pare să fi venit vremea investitorilor, consideră economistul. Iar investitorii germani se află într-o poziţie foarte bună. La câteva zile după ce Fraport a preluat aeroporturile, un consorţiu format în jurul Deutsche Invest Equity Partners, cu sediul la München, a primit aprobarea să preia cel de-al doilea port de containere, ca mărime, al ţării, cel de la Salonic. O altă ofertă a fost făcută Germaniei: Statul elen îşi vinde jumătate din acţiunile deţinute la firma de telefonie OTE, iar Deutsche Telekom, care este cel mai mare proprietar de acţiuni, are dreptul să cumpere primul.

Privatizările rămân o temă politică brizantă

Vândută va fi şi firma deficitară elenă ELBO din Salonic, activă în domeniile transporturi şi armament. Preţul de pornire este de 10 milioane de euro. Potrivit presei, interes pare să aibă grupul KraussMaffei din München, care este aparent considerat investitor privilegiat. Cei 340 de angajaţi ai ELBO se tem că-şi vor pierde locurile de muncă şi au reacţionat prin greve. "Înainte se spunea că Ministerul Apărării vrea să preia firma noastră din motivul interesului naţional al Greciei. Dar guvernul ne-a trădat", a declarat sindicalistul Theodoras Aliongas pentru presa elenă. Economistul Chrysikopoulos consideră că privatizarea ELBO este obligatorie. Statul nu mai poate menţine în viaţă această industrie, afirmă el. Firma care a acumulat datorii importante trebuie ori vândută, ori închisă.

Brizantă din perspectivă politică este privatizarea parţială a gigantului energetic DEI. Potrivit înţelegerii încheiate cu creditorii, Atena trebuie să ofere spre vânzare cât mai rapid posibil 17 la sută din acţiunile companiei. În plus, în 2015 s-a convenit ca DEI, care deserveşte în prezent 90 la sută din piaţă, să scadă la 50 la sută în următorii cinci ani. Rămâne de văzut cum vor fi aplicate aceste înţelegeri. Multă vreme orice decizie în direcţia privatizării a fost blocată de ministrul Energiei, Panos Skourletis. Abia după ce acesta a devenit ministru de Interne au început privatizările să avanseze. De curând, oficiul elen pentru privatizare TAIPED a comunicat că vrea să angajeze un consilier pentru complicata privatizare a DEI. De atunci, liderul sindical Iorgos Adamidis ameninţă cu greve şi întreruperi de curent în toată Grecia. Privatizarea parţială a companiei este în ochii săi "o crimă". În plus, valoarea acţiunilor DEI este la pământ, astfel că vânzarea a 17 la sută din ele nu i-ar aduce statului mai mult de 100 de milioane de euro.

Dispute legate de atribuţii

Politica de privatizare a guvernului de la Atena are o problemă fundamentală. Nimeni nu ştie cine e responsabil pentru ce. Oficiul TAIPED înfiinţat în 2011 este între altele responsabil pentru privatizarea aeroporturilor şi imobilelor. După model francez a fost înfiinţată firma de valorificare a companiilor publice EDIS. Autoritatea supremă de privatizare urmează a fi o nouă agenţie, la care creditorii Greciei vor avea drept de co-decizie, ba chiar drept de veto. Dar distribuirea rolurilor între aceste corporaţii este neclară.

Guvernul de la Atena insistă că nu înstrăinează avuţia statului, ci o "valorifică". Aceasta înseamnă, a explicat Chrysikopoulos, că investitorii interesaţi primesc drept de folosinţă printr-un contract de concesiune, dar valoarea rămâne în posesia statului.

Jannis Papadimitriou /ial