În ce direcție o ia politica privind azilul și refugiații?

A fost un discurs plin de frustrare rostit de șeful FDP Christian Lindner la o zi după alegerile regionale din Saxonia și Turingia (1 septembrie 2024). "Oamenii s-au săturat de faptul că statul acesta a pierdut poate controlul când vine vorba de emigrare și azil în Germania."

Căutarea de vinovați și explicațiile privind dificultățile de ordin juridic nu ar mai interesa pe nimeni. Cetățenii "vor să vadă o soluție", a spus Lindner, ministru de Finanțe în coaliția de la Berlin alcătuită de SPD, ecologiști și FDP. Pentru aceste trei partide, alegerile regionale din est au fost un dezastru: formațiunea AfD, considerată de serviciul de securitate internă drept extremistă de dreapta în ambele landuri unde au avut loc scrutine duminica trecută, a adunat de două ori mai multe voturi decât toate cele trei partide ale coaliției-semafor luate împreună.

Peste trei milioane de refugiați trăiesc în prezent în Germania

Sondajele post-alegeri arată că tema azilului și migrației a cântărit major în decizia de vot. În total, la sfârșitul lui 2023 în Germania trăiau 3,2 milioane de persoane venite ca refugiați, dintre care peste un milion de refugiați din Ucraina. Al doilea grup ca mărime este cel al sirienilor.

În 2023 au fost primite 352.000 de noi cereri de azil, în 2024 se așteaptă în jur de 270.000. Majoritatea solicitărilor de azil sunt respinse. La sfârșitul lui 2023, în Germania trăiau doar 44.000 de persoane cu statut aprobat de azilanți. Mult mai mulți refugiați primesc protecție temporară. 745.000 de oameni ar avea statut recunoscut de refugiați conform Convenției de la Geneva. Alte 326.000 de persoane s-ar bucura de protecție subsidiară, deoarece în țara lor are loc un război civil.

Jumătate de milion de refugiați sunt în prezent în plin proces de evaluare a statului lor în Republica Federală. Potrivit Ministerului Federal de Interne, în Germania s-ar afla 227.000 de persoane care ar trebui să părăsească țara. Totuși, 80% dintre ele ar avea statut de persoane tolerate, pentru că ar exista dificultăți de repatriere a acestora.

Guvernul german vrea să înăsprească politica privind migrația

După atacul terorist islamist de la Solingen, comis cu o săptămână înaintea alegerilor regionale de un sirian care ar fi trebuit expulzat de mai multe luni, guvernul de la Berlin a anunțat înăsprirea politicilor privind migrația și securitatea. Printre noile măsuri se numără tăierea sprijinului financiar pentru solicitanții de azil pentru care sunt responsabile alte țări din UE, conform prevederilor Acordului Dublin.

Expulzările vor fi simplificate iar pragul pentru infracțiuni în urma cărora refugiații și azilanții și-ar pierde statutul sau ar fi expulzați va fi redus. Vor fi finalizate de asemenea tratate de migrație cu state terțe din afara UE pentru primirea de refugiați, printre altele cu Republica Moldova, Kenia și Filipine.

Conservatorii pun sub semnul întrebării dreptul la azil

CDU și CSU, care sunt cel mai mare grup de opoziție în Bundestag, nu sunt însă mulțumite doar cu aceste măsuri. Cele două formațiuni conservatoare au cerut deja înaintea alegerilor regionale din est desființarea dreptului la azil și respingerea refugiaților la granițele țării. O cerere de la care "nu ne vom abate nici cu un milimetru", a subliniat șeful CDU Friedrich Merz după scrutinele de la 1 septembrie. "Problema adevărată este ca și înainte presiunea migraționistă scăpată de sub control", a arătat Merz. "Pentru fiecare cinci expulzați, vin 100 de noi solicitanți de azil. Coaliția-semafor trebuie să-și corecteze drastic politica privind migrația."

Solicitările de mai sus sunt respinse însă de SPD și de ecologiști. Astfel de propuneri "nu sunt compatibile cu Constituția noastră", a răspuns șefa SPD Saskia Esken. "În tot ceea ce facem, în politica noastră de conducere, dar și în respectarea umanității și a obligațiilor pe care ni le-am asumat, nu ne vom atinge de Constituție. Nu ne vom încălca obligațiile asumate pe plan internațional și conform dreptului comunitar."

Nou material conflictual pentru coaliția de la Berlin

FDP este de altă părere. Șeful formațiunii, Christian Lindner, a insistat că FDP este gata să discute inclusiv despre modificarea legilor europene și chiar a Constituției.

Dacă "partidele centrului democratic", alcătuit din CDU, CSU, SPD, ecologiști și FDP, nu sunt în stare să se ocupe de situație, "atunci cetățenii își vor căuta în cel mai pur sens al cuvântului o alternativă", a spus el, făcând trimitere la Alternativa pentru Germania (AfD).

Prima reuniune a grupului de lucru privind migrația

Este și un avertisment în direcția unui grup de lucru privind migrația alcătuit din politicieni din întreg spectrul politic și incluzând landurile federale. Grupul a fost înființat de cancelarul Olaf Scholz (SPD) după atentatul de la Solingen. Anterior, președintele CDU Friedrich Merz îi propusese lui Scholz să colaboreze pe acest subiect. Sub conducerea ministrei de Interne de la SPD Nancy Faeser și a ministrului Justiției de la FDP Marco Buschmann, prima ședință a grupului a avut loc marți (3.9.).

Discutate sunt deja amintitele planuri ale guvernului federal, dar ar fi binevenite și propuneri de la conservatori și de la landuri, pentru a fi dezbătute în perioada următoare. Iar uniunea CDU/CSU are o poziție clară: "Dacă coaliția vrea să discute cu noi despre soluții, atunci pe ordinea de zi tema numărul unu trebuie să fie limitarea migrației, lucru care nu este posibil decât prin respingeri la frontierele germane", a insistat șeful CDU Merz.

Securitatea și ordinea nu mai sunt garantate

Dezbaterea privind posibilitatea legală de a-i respinge pe refugiați chiar la graniță este demult în desfășurare. Juristul Merz este convins că Germania are această posibilitate. El se referă la Articolul 72 al Contractului de Lucru în Uniunea Europeană. Acesta ar permite acest lucru dacă "securitatea și ordinea în țara noastră nu mai sunt asigurate", susține liderul CDU.

"Observăm în prezent disfuncționalitatea unora dintre cele mai importante segmente ale statului", crede Merz. "Vedem asta în școli, în spitale, în cabinetele medicale, în capacitățile de cazare din piața imobiliară. Nu putem accepta actuala stare de lucruri."

Suspendarea dreptului comunitar? "Acest lucru ar fi o bombă atomică."

Expertul în drept constituțional Daniel Thym crede că propunerea lui Merz ar fi "justificabilă juridic". Pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung, el a precizat că o astfel de măsură nu ar încălca nici Constituția germană, nici Convenția pentru Refugiați de la Geneva, dar că inițiativa ar putea ajunge în fața Curții Europene de Justiție. Expertul consideră însă că Germania ar avea șanse bune să se impună în acest caz.

Cercetătorul austriac în probleme de migrație Gerald Knaus avertizează cu privire la urmările posibile ale unor eventuale respingeri de refugiați la graniță de către Germania. "Suspendarea dreptului comunitar ar fi o bombă atomică, ar genera reacții similare în lanț în multe țări europene", a afirmat Knaus la ZDF. Ar fi totuși corect să se ia măsuri împotriva migrației ilegale. "Calea de urmat în acest sens nu este să plimbi oamenii dintr-o țară în alta în UE, ci să reduci în ansamblu migrația ilegală în Uniune." De exemplu, prin mutarea procedurilor de azil în state terțe sigure din afara Uniunii Europene.