În ce direcţie o ia Uniunea Europeană?

Prognozele iniţiale nu erau deloc favorabile lărgirii UE cu încă zece state. Conform acestora, generoasa extindere a graniţelor Uniunii ar fi putut avea ca rezultat haosul şi destabilizarea Europei.

La cinci ani de la marea extindere şi doi ani după intrarea României şi Bulgariei în Uniune, se dovedeşte că pesimismul prognozat iniţial nu şi-a avut locul. Atât pentru UE, cât şi pentru noii membri ai acesteia, extinderea a însemnat un mare succes. Nu doar din perspectivă economică, ci şi politică. Noile state membre se îndreaptă cu paşi repezi către integrarea completă în Uniune, iar mândria lor de sine creşte, ceea ce este foarte bine.

Nu este mai puţin adevărat că ultimii cinci ani nu au adus doar lapte şi miere europenilor. Curente populiste în Polonia, crize guvernamentale în Cehia, violenţe stradale în Ungaria şi proteste în Estonia. Iată numai câteva din momentele tensionate pe care le-a traversat Uniunea Europeană în ultimii cinci ani. Şi totuşi, toate aceste probleme nu sunt deloc surprinzătoare.

Tocmai acum, când asupra noilor membri ai UE nu se mai fac presiuni externe pentru îndeplinirea criterilor de aderare, pe scena politică a fiecăruia din aceste state izbucnesc conflicte mai puternice decât până acum. Un lucru deloc atipic pentru societăţi aflate în plină transformare, după modelul democraţiilor occidentale. Accederea în UE aşează aspiraţiile acestor state pe făgaşul normal.

La cinci ani de la acest adevărat "big-bang" al integrării, Europa se află în faţa probei de foc. Marea provocare nu o constituie nici adoptarea tratatului de la Lisabona, nici problemele preşedinţiei Uniunii, asigurată momentan de Cehia. Criza financiară este adevărata piatră de încercare pentru europeni, un test care va valida sau compromite îndelung vehiculata solidaritate a ţărilor bogate cu cele sărace. În pofida ajutorului promis ţărilor care nu se mai pot susţine singure în faţa crizei, nimeni nu cunoaşte cu exactitate dimensiunea problemelor economice cu care acestea se confruntă. Din acest motiv este greu de apreciat dacă toate statele Uniunii vor putea fi salvate de la faliment. Sunt ţări relativ sănătoase economic, precum Germania, pregătite să sacrifice interesul naţional atunci când vine vorba de bani?

Prin extinderea de acum cinci ani, UE beneficiază nu doar de o piaţă de desfacere de circa 500 de milioane de oameni, dar are şi un cuvânt greu de spus în chestiunile politice care frământă lumea. Încotro se îndreaptă însă Uniunea?

În următorii şapte-opt ani, o nouă extindere este foarte probabilă. Croaţia este pregătită să intre în UE, cu Turcia se negociază la sânge toate criteriile de aderare, iar Macedonia şi-a exprimat de asemenea dorinţa de deveni membru UE. Uniunea ar avea 33 de membri, iar stabilitatea în Balcani ar putea fi consolidată. Procesul de reformă trebuie însă să continue.

Autor: Bernd Riegert/ V.D.
Redactor: Medana Weident