Împușcături în preajma depozitului de armament de la Cobasna

Pretinsul minister de interne de la Tiraspol a anunțat că marți seară peste Cobasna ar fi zburat mai multe drone lansate din Ucraina, iar la ora 8.45 „din partea ucraineană s-au tras focuri de armă în direcția localității Cobasna”.

În acel depozit sunt păstrate zeci de mii de tone de arme și muniții din perioada sovietică, provenind de la fosta Armată a 14-a a Uniunii Sovietice, precum și din fosta RDG și Cehoslovacia. Este cel mai mare depozit de arme din Europa de Est. Conform unui studiu al Academiei de Științe a Moldovei din 2015, o eventuală explozie a depozitului militar de la Cobasna ar putea fi comparată cu detonarea unei bombe nucleare de 10 kilotone, aruncată peste Hiroșima în 1945.

Este a treia zi în care sunt raportate explozii și împușcături în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Autoritățile separatiste pro-ruse din stânga Nistrului au instituit cod roșu de alertă teroristă. Au montat blocuri de beton la intrările și ieșirile din toate orașele, iar militari înarmați verifică toate unitățile de transport. Kievul a anunțat că Moscova „a plasat militarii ruși din Transnistria în poziție de luptă”.

Arestovici: Ucraina poate soluționa problema transnistreană ”cât ai pocni din degete”

Oleksii Arestovici, consilier al șefului Biroului președintelui Ucrainei, a declarat miercuri că, după invazia Rusiei în Ucraina, s-a ivit o oportunitate de soluționare a problemei transnistrene ”cât ai pocni din degete”: ”Republica Moldova este vecinul nostru apropiat și nu ne este indiferent. Am fost întotdeauna apropiați. Noi putem interveni doar după o solicitare oficială, pentru că Transnistria e, totuși, teritoriu al Moldovei. Putem rezolva problema transnistreană, cât ai pocni din degete, dacă va fi cazul”, a declarat Arestovici.

Potrivit lui, în stânga Nistrului sunt în jur de 1.600 de soldaţi ruşi. Armata regimului separatist are între 5.000 și 7.000 de soldați. „Republica Moldova poate avea probleme mari dacă ei ar ataca. Cel mai bun lucru pe care-l poate face Chișinăul în acest moment ar fi să ceară ajutor Ucrainei şi României. Da, României, pentru că sunt același popor”, a mai spus Arestovici.

Kremlinul – iritat, Chișinăul – cumpătat, Tiraspolul - timid

Declarația lui a iritat Kremlinul. Purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a calificat declarația lui Arestovici drept „destul de provocatoare”. A reacționat și Biroul politici de reintegrare de la Chișinău. Potrivit instituției, Republica Moldova ia în considerare „doar căi pașnice de soluționare a conflictului transnistrean”.

La rândul său, așa-numitul ministru de externe de la Tiraspol, Vitalie Ignatiev, a menționat într-un interviu pentru Interfax că „Transnistria nu prezintă vreun pericol pentru Ucraina”. „Desigur, trebuie să luăm în calcul toate scenariile ca să fim pregătiți. Dar facem totul ca să asigurăm liniștea în regiune. Noi nu suntem un pericol pentru Ucraina și am spus acest lucru în repetate rânduri, nu întreprindem niciun plan sau acțiuni îndreptate împotriva acestei țări”, a insistat Ignatiev.

Pe de altă parte, acesta spune că Tiraspolul și-ar dori un „divorț civilizat” și un „tratat de pace final și cuprinzător, care să garanteze neagresiunea reciprocă” cu autoritățile de la Chișinău. „Autoritățile de la Chișinău ar trebui să dea dovadă de înțelepciune, de o abordare adecvată a realităților actuale, pe care să le conștientizeze și să se așeze la masa de negocieri cu Tiraspolul”, a spus Vitalie Ignatiev.

Ignatiev amenință Chișinăul cu „scenariul Crimeea”

Mai mult, exponentul regimului separatist de la Tiraspol a amenințat cu repetarea scenariului Crimeea aplicat de Rusia în 2014 în baza rezultatelor unui pretins referendum. În acest sens, Ignatiev a amintit de referendumul ilegal și nerecunoscut de nimeni pentru „independența” regiunii transnistrene din 17 septembrie 2006. Atunci 98% dintre locuitorii Transnistriei s-ar fi pronunțat pentru anexarea regiunii la Rusia.

Despre ultimele explozii din regiunea transnistreană a discutat miercuri președintele Ucrainei Volodimir Zelenski cu premierul român Nicolae Ciucă. „Am considerat că este foarte important să existe o analiză cât se poate de echilibrată a acestor incidente, iar la nivelul autorităților și a noastră, a țărilor vecine, să existe de asemenea o abordare, astfel încât să nu generăm escaladarea situației de securitate din zonă și așa destul de fragilă”, a comentat Ciucă în legătură cu acest subiect.

Șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, a declarat miercuri în fața Parlamentului german că „nu este clar” cine se află în spatele atacurilor din Transnistria și a calificat situația din Moldova drept „extrem de critică”.