Împrumut pentru Portugalia, îngrijorare pentru Grecia

Miniştrii de Finanţe ai Eurogrup apreciază de asemenea că situaţia Greciei rămâne foarte dificilă, dar, în ciuda acestei stări de fapt nu se pune problema, cel puţin pentru moment, a unei reeşalonări a datoriei sale publice.

După ce toate taberele politice din Portugalia au aprobat un dureros program de austeritate în ciuda apropiatelor alegeri din iunie, miniştrii de Finanţe ai zonei euro au convenit să acorde ţării supraîndatorate un pachet de asistenţă în valoare de multe zeci de miliarde de euro. Jean-Claude Juncker, preşedintele Eurogrup, din care fac parte 17 ţări a declarat: "Am căzut de acord să ajutăm Portugalia în următorii trei ani. Programul de asistenţă cuprinde 78 de miliarde de euro."

Aceste miliarde provin în tranşe egale din bugetul UE, din programul anti-faliment al Eurogrup şi din partea FMI. După consultări, comisarul de resort, Olli Rehn, a declarat că, o dată cu Portugalia, se consolidează şi moneda comunitară şi întreaga Europă. FMI a fost reprezentat la reuniunea de la Bruxelles de o adjunctă a lui Dominique Strauss-Kahn, arestat la New York pentru un prezumtiv delict sexual.

Premierul luxemburghez, Jean-Claude Juncker, a declarat că a fost adânc mişcat de imaginile cu prietenul său escortat de poliţie, pe care le-a putut vedea la televizor. "Nu mi-au plăcut aceste imagini. A fost ceva foarte trist. Strauss-Kahn se află acum în mâinile justiţiei americane. Nu am ce să comentez, sunt foarte trist."

Îşi va reeşalona Grecia datoriile?

Situaţia din Grecia, ţară care este alimentată de un an de zile cu credite de urgenţă din partea UE şi FMI, este în continuare foarte dificilă, a declarat şeful Eurogrup, Jean-Claude Juncker. Guvernul de la Atena trebuie să depună eforturi mai mari decât până acum, a adăugat el.

La rândul său, comisarul european pentru politici monetare, Olli Rehn, a afirmat că partidele politice din Grecia au datoria să lase de-o parte toate controversele şi să sprijine plenar măsurile drastice de austeritate.

"Mai sunt necesare o politică bugetară solidă şi privatizarea avutului public. Grecia trebuie să accelereze ritmul reformelor şi să aplice o consolidare fiscală. Programul de privatizări cu un volum de 50 de miliarde de euro trebuie să demareze neîntârziat."

O reeşalonare a datoriilor Greciei, respectiv o diminuare a acestor datorii în dauna creditorilor publici şi privaţi a fost exclusă, cel puţin pentru momentul actual, de şeful Eurogrup, Jean-Claude Juncker:

"Nici nu poate fi vorba de aşa ceva. Nimeni nu a vorbit astăzi despre aşa ceva. Nu este însă exclus pentru viitor. Pentru început, guvernul elen trebuie să aplice un set întreg de măsuri. Abia apoi se va putea analiza posibilitatea unei reeşalonări."

Juncker s-a referit aici la o aşa-numită "reeşalonare uşoară", compusă din prelungirea termenelor de onorare a creditelor şi diminuarea dobânzii la creditele de urgenţă.

Ministrul de Finanţe german, Wolfgang Schäuble, a declarat înaintea reuniunii de la Bruxelles, că este de evitat eliberarea creditorilor privaţi de obligaţiunile ce le revin. Asta fiindcă tot mai multe bănci încearcă să scape de obligaţiunile de stat greceşti pe care le-au achiziţionat.

De aceea, şi Banca Centrală Europeană respinge categoric varianta unei reeşalonări. Într-un astfel de scenariu, şi această bancă ar înregistra pierderi importante.

O reeşalonare a datoriei Greciei ar afecta masiv şi băncile franceze. De aceea, şi Parisul respinge pentru moment o astfel de variantă. Apoi, despre o majorare a pachetului de asistenţă destinat Greciei, care să întreacă cele 110 miliarde de euro aprobate până acum, nu s-a vorbit la reuniunea de la Bruxelles, potrivit lui Juncker. Miliarde suplimentare nu pot fi însă excluse.

Tema Grecia va fi din nou discutată de miniştrii de Finanţe ai Eurogrup în iunie, când UE şi FMI îşi vor prezenta noile rapoarte privind situaţia din această ţară.

O altă temă pe ordinea de zi a fost desemnarea viitorului şef al Băncii Centrale Europene. După cum se anticipase, succesor al lui Jean-Claude Trichet, al cărui mandat expiră în noiembrie, a fost numit şeful Băncii Centrale a Italiei, Mario Draghi. Această numire mai trebuie confirmată de şefii de stat şi de guvern europeni la reuniunea la vârf din iunie.

Autor: Bernd Riegert, Ioachim Alexandru
Redactor: Medana Weident