Ziua Națională, o istorie a dezbinării

Divizia istorică 101 Aeropurtată a Armatei SUA, care a debarcat în Normandia în al Doilea Război Mondial, a făcut parte din detașamentul de paradă. La defilare a participat și un detașament de militari ai Companiei Garda de Onoare din Regimentul de Stat Major al Republicii Moldova.

Sărbătorirea Zilei Naționale a Românieia fost mereu un prilej de dispute, insulte, reglări de conturi între politicienii puterii și ai opoziției. Să ne aducem aminte.

Pentru prima dată, Ziua Națională sărbătorită la 1 Decembrie 1990 la Alba Iulia a fost batjocorită de agitatori ai FSN în timpul discursului rostit de Corneliu Coposu. Petre Roman dirija corul agitatorilor care strigau că liderul țărănist „punea botnițe țăranilor să nu mănânce struguri pe vremea când era moșier“.

Președinții și șefii de Guvern de după decembrie ’89 au avut parte de huiduieli din partea mulțimii la paradele militare de 1 Decembrie. Ziua Unirii a fost mereu și o zi a revoltei, în care românii și-au strigat nemulțumirile față de indiferența și derapajele puterii. Cu toate acestea, populismul deșănțat, patriotismul de fațadă, nu doar al celor de la AUR, opulența și disprețul față de români al liderilor politici nu au reușit să atingă cota de avarie în mentalul colectiv.

La ședința solemnă din 28 noiembrie a Parlamentului consacrată sărbătoririi Zilei Naționale a României, afirmația deputatului UDMR Csoma Botond că „liderii politici și religioși ai românilor ardeleni știau foarte bine că Ardealul nu era numai românesc, ci și unguresc, săsesc și evreiesc“ a determinat-o pe senatoarea Diana Șoșoacă să exerseze din nou binecunoscutele vocalize, catalogând afirmația deputatului maghiar drept un act de „înaltă trădare“. Portavocea discursului patriotard a folosit un limbaj de mahala la adresa etnicilor maghiari: „Sunteţi în România, băi, nu vă este ruşine! Ruşine să vă fie! Anti-românilor, ieşiţi din ţară imediat!“ Această incitare la ură împotriva etnicilor maghiari caracterizează, din păcate, o bună parte a românilor.

Patriotismul nu face prozeliți

Patriotismul vocal se reduce și acum pentru mulți români la directiva revanșardă „Nu ne vindem țara!“ Investițiile străine care dau de lucru la sute de mii de români sunt privite ca o încercare a țărilor vestice de a ne cotropi economia, de a ne lua pământul, pădurile, „râul, ramul“. Pe de altă parte, a spune că ești patriot este pentru mulți o rușine. Patriotismul nu face prozeliți, dar adună oamenii laolaltă, pe români dimpreună cu etniile minoritare. Dacă un maghiar spune că e patriot, e luat peste picior.

Sondajele arată că jumătate dintre români sunt și acum cu un picior în comunism, afirmând că era mai bine pe vremea lui Ceaușescu, iar peste 60% îl consideră pe fostul dictator cel mai bun președinte. Naționalismul agresiv al celor din Partidul pentru Unirea Românilor (AUR) este privit ca exprimarea profundă a iubirii de țară. Or, iubirea de țară nu poate duce în nici un fel la ură și dezbinare.

Extremiștii nu s-au dezis nici de această dată

Nici azi săbătorirea Zilei Naționale a României nu a fost lipsită de incidente. Aflat la Alba Iulia, liderul AUR George Simion a condus un marș pe străzile orașului Unirii, scandând că „unirea se face la Alba Iulia, nu la recepție, la Iohannis“. Atât George Simion, cât și președintele USR Cătălin Drulă nu au fost invitați la recepția de la Cotroceni din această seară. Pe fondul scandalului din ședința solemnă a Parlamentului, mai multe organizații de extremă dreaptă a maghiarilor din secuime au organizat un marș de protest la Târgu Secuiesc. În paralel, a avut loc o contramanifestație a asociației extremiste antimaghiare a românilor „Calea Neamului“.

Toate aceste asperități în rândul românilor, care s-au manifestat chiar și în ziua Unirii, sunt umbrite de mesajele ambasadelor străine la București. În mesajul de Ziua Națională a României, secretarul de stat american Antony Blinken a transmis românilor că anul acesta „este unul special, când marcăm 25 de ani de Parteneriat strategic între Statele Unite şi România“, adăugând că relația dintre SUA și România „este construită pe valori împărtăşite şi pe un angajament comun faţă de pacea şi prosperitatea cetăţenilor noştri şi a oamenilor din întreaga lume“.

În contextul războiului din Ucraina, atrocitățile armatei ruse asupra civililor, inclusiv a copiilor, ar trebui să ne facă să regândim ce înseamnă patriotismul, alăturarea aproapelui și spiritul comunitar.