Zidurile din minţile lor

Li se spune "Ossis". De la Ost , germanul pentru est. Uneori li se reproşează că se lamentează prea mult; sau că, pur şi simplu, îşi vor înapoi RDG-ul. Sondajele sau rezultatele alegerilor nu dau neapărat răspunsuri relevante la întrebarea "care este constituţia mentală a est-germanilor, la 20 de ani după propria lor revoluţie paşnică?".

Clişeul circulă - aşa numita ostalgie. În unele oraşe există aşa numitele magazine de tip vechi, în care nu se vinde altceva decât atmosferă redegistă.

"Vroiam să văd ce oferă... Asta îmi place, o să cumpăr! Uite, spuma de baie pe care o foloseam înainte!"

Sunt doar mici detalii care compun ostalgia. Dr. Yve Stöbel-Richter este co-autoarea singurului studiu care a analizat, pe termen lung, evoluţia stării de spirit a celor din fosta RDG - începând chiar din 1987.

"Sigur că exista o anume siguranţă - cu faţa şi reversul ei. De exemplu: obligativitatea de a merge trei ani de zile acolo unde te repartiza statul, la absolvirea universităţii. Atâta doar că era un loc sigur de muncă. Sau dacă eram înscris la o şcoală profesională mi se asigura un post într-o fabrică. Astfel de elemente de securitate personală fac bine la moral".

Este unul dintre motivele pentru care mulţi dintre redegiştii care nu mai vor să-şi aducă aminte de regimul comunist nu au reşit să pice la pace nici cu Germania federală. Sistemul de valori din Est a fost - şi continuă să rămână - diferit faţă de cel al vesticilor. Şi, comentează Yve Stöbel-Richter, nu neapărat diferit în sens negativ:

"Problema e că nu s-a sinchisit nimeni să identifice lucrurile bune din Răsărit. Asta nu trebuie interpretat ca o dorinţă a foştilor redegişti de a-şi primi îndărăt RDG-ul. Vor, pur şi simplu, o abordare obiectivă a lucrurilor".

Autori: Hanno Griess/Cristian Ştefănescu
Redactor: Ovidiu Suciu