Zidul Berlinului şi zidul Puterii

După ce, la sfârşitul săptămânii, germanii de rând şi politicienii au fost alături de membrii comunităţii evreieşti la comemorarea a 70 de ani de la noaptea pogromului, la Berlin s-au aniversat şi 19 ani de la deschiderea zidului ce separa estul de vestul Germaniei.

Nota generală este una contemplativă în raport cu trecutul şi expectativă faţă de viitor. După ce cancelarul Angela Merkel a avertizat asupra pericolului pe care îl presupune indiferenţa în care se cufundă germanii de astăzi, în Die Welt, Michael Bote, specialist în dreptul internaţional se întreabă dacă Germania trebuie să plătească în continuare pentru crimele din timpul regimului nazist. Întrebarea survine după ce un tribunal din Italia a decis că victimele masacrului din 29 iunie 1944, de la Civitella, din Toscana, pot cere daune Germaniei.

Zidul Berlinului nu a căzut!

Tot comentatorii cotidianului berlinez constată că, deşi cronologic libertatea est-germanilor a intrat în anul al 19-la, zidul nu a fost dărâmat. În minţile vest-germanilor care plătesc lună de lună preţul unificării, în discursurile politicienilor care respins cu hotărâre partidele de stânga, deşi electoratul le creditează cu voturi tot mai multe, zidul trăieşte.

Bavarezii de la Süddeutsche Zeitung privesc dincolo de graniţele Europei şi readuc pe prima pagină drama refugiaţilor din Congo. De la drama umanitare de pe continentul african, la criza economică din întreaga lume se trece foarte uşor. Şi, după euforia alegerilor din Statele Unite ale Americii, mai toate speranţele se îndreaptă către Supermanul portretizat de bavarezi, către Barack Obama. "Preţul puterii" titrează Süddeutsche Zeitung referindu-se la cea va pierde democratul preşedinte în primele luni de la instalarea la Casa Albă.

Şi tot despre putere în momente de criză vorbeşte în interviul acordat postului de radio Deutschlandfunk, dar preluat de mai toate publicaţiile, fostul ministru de externe Joschka Fischer, actualmente profesor de economie la universităţi americane. Fischer acordă note proaste guvernului de la Berlin, care nu a gestionat cum trebuie actuala criză financiară.

Analiştii economici de la Frankfurter Allgemeine Zeitung prezintă în detaliu criza şi informează despre summitul G20 din Sao Paolo, unde reprezentanţii ţărilor în curs de dezvoltare au cerut responsabililor din ţările industrializate să se întâlnească pentru a găsi soluţii şi doar pentru "a bea cafea".

Şi pentru că America de Sud are şi alte surse de venit mai puţin legale, cum ar fi traficul de stupefiante, merită amintit şi raportul Centrului European pentru Monitorizarea Drogurilor şi a Dependenţei.

Tot Frankfurter Allgemeine Zeitung îl citează pe directorul centrului care avertizează asupra numărului crescând de noi consumatori. Într-un clasament al deceselor cauzate de consumul de heroină, România ocupă unul dintre primele locuri în spaţiul European. Victimele sunt întotdeauna tinerii.