Wagner, o armată privată pe mai multe continente

Erau pe punctul de a lua cu asalt Moscova și de a răsturna puterea rusă. Apoi s-au întors din drum și au plecat înapoi pentru a-și relua pozițiile din Ucraina. Mercenarii Wagner, membrii cele mai faimoase organizații paramilitare a momentului, nu sunt însă activi doar în Ucraina, ci în până la 30 de alte țări de pe patru continente.

Iar Wagner nici măcar nu este singura companie militară privată rusă, așa numitele PMC, conform unui raport al think-tankului american Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale.

E destul de greu să urmărești cu exactitate activitățile grupului Wagner, condus de Evgheni Prigojin, și ale altor asemenea PMC. Deși în bună măsură fac servicii în beneficiul puterii de la Moscova, acestea acționează deseori independent de guvernul rus și fără a se supune conducerii forțelor militare convenționale.

Grupul Wagner a recrutat pe scară largă din rândul condamnaților aflați în sistemul penal al Rusiei, iar printre liderii de rang înalt ai companiei se numără foști membri ai armatei ruse căzuți în dizgrație.

În Europa

De la începutul războiului din Ucraina, gruparea Wagner este frecvent prezentă în știri și de multe ori chiar în titlul acestora. Prezența mercenarilor a fost semnalată pentru prima dată în 2014 în regiunea Donbas din Ucraina, unde i-au sprijinit pe separatiștii pro-ruși. De atunci, armata privată a crescut constant. Mercenarii au jucat un rol important în bătălia pentru orașul Bahmut din estul ucrainean. După ce și-au declarat victoria acolo, în mai anul trecut, au anunțat că vor preda teritoriul armatei statului rus.

„Aproape sigur, Wagner are acum până la 50.000 de luptători în Ucraina și a devenit o componentă cheie a campaniei”, a scris Ministerul britanic Apărării pe Twitter, la începutul acestui an. Prigojin însuși a vorbit, chiar în acest weekend dubios, despre 25.000 de luptători. Dar a completat că după aceștia „pot veni alți 25.000”.

În Africa

Prezența Wagner este deosebit de activă în Africa, unde, se presupune, acționează în interesul Rusiei inclusiv subminând actorii democratici și investind în campanii de dezinformare.

În Sudan, influența Moscovei este dintre cele mai puternice de pe continentul african iar grupul paramilitar este activ acolo de ani de zile, în folosul guvernului militar al țării. Potrivit observatorilor, scopul principal al armatei private asociate Kremlinului este de a asigura accesul Rusiei la materii prime valoroase, inclusiv zăcăminte de aur, mangan, siliciu și uraniu.

„Evgheni Prigojin și rețeaua sa exploatează resursele naturale ale Sudanului pentru câștig personal și răspândesc influențe maligne pe tot globul”, aprecia fostul secretar al Trezoreriei Statelor Unite, Steven Mnuchin, în 2020. Era momentul în care administrația americană anunța un nou pachet de măsuri economice punitive la adresa lui Prigojin și a unor entități care l-au sprijinit să eludeze sancțiuni anterioare.

Printre companiile supuse atunci sancțiunilor administrației de la Washington s-au aflat mai multe companii rusești, între care M Invest, cu sediul la Sankt Petersburg, considerată o interfață a grupului Wagner, care a obținut, în 2017, concesiune pentru explorarea și protecția siturilor aurifere din Sudan. Anterior, relata un comunicat oficial al Trezoreriei SUA, M Invest „a fost responsabilă pentru dezvoltarea planurilor prin care fostul președinte sudanez Omar al-Bashir a suprimat protestele democratice”.

Conducătorii militari din Mali, care au preluat puterea printr-o lovitură de stat în 2021, lucrează și ei cu grupul Wagner. Națiunile Unite au cerut chiar declanșarea de investigații pe marginea unor presupuse crime comise de luptătorii Wagner împreună cu forțele guvernamentale de la Bamako. Experții ONU primiseră încă din 2021 „relatări alarmante despre execuții îngrozitoare, gropi comune, tortură, viol și violență sexuală, jafuri, detenții arbitrare și dispariții organizate de armata din Mali și de aliații acesteia”, se arată într-un comunicat al forului mondial.

La fel ca și în Mali, incidența cazurilor de încălcări ale drepturilor omului de către grupul Wagner este tot mai crescută și în Republica Centrafricană, după anul 2021: folosirea excesivă a forței, violuri, torturi și jafuri pe scară largă. Într-un interviu din februarie 2023, ambasadorul Rusiei în Republica Centrafricană a spus că în această țară se aflau 1890 de „instructori ruși”. Mercenarii Wagner au venit oficial cu mandate de „consilieri” și „instructori militari” și servesc, de asemenea, la asigurarea securității președintelui Faustin-Archange Touadera. În schimbul acestui tip de sprijin, grupul militar privat rus a obținut contracte de exploatare a resurselor centrafricane, între care diamante, aur și cherestea din lemn valoros.

În Libia, Wagner a acționat ca o forță de sine stătătoare care sprijină una dintre taberele implicate în conflictul în curs de desfășurare în statul nord-african. Din 2014, după ce dictatorul Muammar Gaddafi a fost răsturnat în urma revoluției supranumită „Primăvara Arabă”, Libia a fost împărțită în două, cu câte un guvern în estul, respectiv în vestul țării.

Se presupune că luptătorii Wagner se aflau în Libia încă din 2014, cu misiunea - plătită de guverne din lumea arabă - de a sprijini tabăra din est și pe șeful acesteia, fostul rebel libian Khalifa Hifter. De altfel, în 2019, mercenarii ruși au participat în mod deschis la atacul lui Hifter asupra guvernului din vestul libian, care își are sediul în capitala Tripoli. O altă ipoteză vehiculată este că Wagner, care avea la un moment dat în jur de 2000 de luptători în Libia, folosește această țară și drept bază pentru operațiunile din Sudan.

În Asia

Prezența luptătorilor Wagner în Siria a fost confirmată pentru prima dată la sfârșitul anului 2015, după ce unii dintre mercenari au fost identificați printre adversarii uciși de milițiile antiguvernamentale. Rusia, vechi aliat al regimurilor autoritare de la Damasc, intervenise în sprijinul dictatorului sirian Bashar al-Assad de la începutul acelui an. Alături de trupele oficiale ale Moscovei au fost participat la intervenție și mercenari Wagner. Se presupune că, la apogeul prezenței rusești, se aflau în Siria peste 5.000 de luptători din armata privată.

Conflictul sirian se află acum într-un fel de impas, mai ales după ce, de la începutul războiului din Ucraina, luptătorii ruși, inclusiv combatanții Wagner, au fost retrași de pe acest front din Orientul Mijlociu.

Atât în Libia, cât și în Siria, luptătorii Grupului Wagner au fost acuzați de tortură, omucideri și alte crime de război.

O companie de consultanță ucraineană a publicat un catalog cu 37 de companii militare rusești care lucrează în străinătate iar Wagner este unul dintre mai multele PMC-uri rusești care ar activa în Sri Lanka. O complexă rețea de conexiuni a putut fi identificată folosind exclusiv informații din domeniul public.

În America Latină

Potrivit agenției de presă Reuters, membrii Wagner au fost la Caracas în 2019 pentru a asigura securitatea președintelui Nicolas Maduro, după protestele antiguvernamentale din Venezuela. Cu această ocazie au și format acolo unități de luptă de elită.

Venezuela și Rusia au legături strânse, atât militare, cât și economice, de ani de zile. Rusia este unul dintre cei mai mari creditori ai guvernului venezuelean, căruia i-a acordat împrumuturi de peste 15 miliarde de euro în ultimii aproape 20 de ani. Rusia este interesată să își asigure acces la petrolul Venezuelei, țara cu cele mai mari rezerve dovedite de țiței din lume.