Cum se văd de la Chișinău procesele politice din Germania

Puțini la Chișinău știu ce forță politică a reprezentat Angela Merkel pe parcursul mandatelor de cancelar, dar majoritatea o percep ca pe unul dintre cei mai sinceri prieteni ai Republicii Moldova, datorită căruia moldovenii circulă astăzi liber în întreaga lume. În timpul vizitei la Chișinău din august 2012, Merkel a promis „abolirea în totalitate a regimului de vize” – promisiune îndeplinită la 28 aprilie 2014, când Republica Moldova a obținut regimul liberalizat de vize cu UE. A fost ca un angajament personal al cancelarului german - în contrast cu fricile și rezervele germanilor de a deschide porțile UE pentru noi posibili imigranți din Est.

Partenerul sincer care a ajutat Moldova

Apropierea Republicii Moldova de UE a iritat Rusia, care a început să pedepsească economic Moldova. Producătorii moldoveni s-au pomenit cu depozitele pline fără posibilitate de export. Autoritățile ruse au impus embargouri la importul produselor moldovenești, merele ajunse în Rusia erau călcate demonstrativ cu tractoarele, iar în paralel autoritățile separatiste pro-ruse din stânga Nistrului au reluat amenințările vizând o posibilă reizbucnire a războiului. Moldova avea nevoie rapid de o nouă piață de desfacere, pentru a nu se sufoca economic. Și UE și-a deschis piața pentru Republica Moldova, iar semnalul dat de Germania în acest sens a fost atunci decisiv. În consecință, în iunie 2014, Moldova și UE au semnat Acordul de liber schimb aprofundat și cuprinzător – un document ce presupune trecerea de la cooperarea economică la integrarea economică prin stabilirea unei zone de liber schimb. Datorită acestui acord, la ora actuală aproape 70% din exporturile moldovenești sunt asimilate de UE.

Astfel, două din cele patru obiective ale Germaniei în privința Republicii Moldova au fost îndeplinite: liberalizarea regimului de vize și Acordul de liber schimb. Mai rămân două teme de importanță decisivă pentru Moldova în privința cărora Germania a promis sprijin total: propulsarea unei soluții politice a conflictului transnistrean și oferirea unei perspective clare de aderare a Republicii Moldova la UE. În acest context, evoluțiile politice post-electorale din Germania sunt urmărite atent de mediul politic și de experți din Republica Moldova. Chișinăul ar vrea să se asigure că, după alegeri și după retragerea cancelarului Merkel, Germania va rămâne la fel de determinată să ajute Moldova în soluționarea celor două probleme extrem de sensibile.

În privința perspectivei de aderare, traiectoria pare relativ clară: Moldova este țară europeană și trebuie să i se ofere o șansă. Întrebarea nu este dacă Moldova poate deveni membru al UE, ci când. Iar asta depinde de cât de repede noii guvernanți moldoveni vor stabiliza țara după desfrâul oligarhic si corupția endemică ce au distrus instituțiile statului și au sărăcit populația. Deci, întrebarea este când poate primi Moldova o perspectivă explicită de aderare?

Chișinăul vrea o Germanie care să contrabalanseze negocierile cu Rusia, nu un mediator

Mult mai complexă este chestiunea vizând o posibilă soluție definitivă în cazul conflictului transnistrean, deoarece o astfel de soluție ar trebui agreată și de Rusia. Grupările politico-oligarhice din Rusia nu au însă niciun interes ca „gaura neagră”, numită Transnistria, să fie astupată, deoarece generează profituri uriașe pentru crima organizată conectată la structurile de forță din Rusia.

În perioada 2016-2018, Germania a încercat o negociere cu Rusia pe subiectul conflictului transnistrean în cadrul dialogului privind arhitectura securității în Europa. La Chișinău, Berlinul a fost criticată dur pentru felul în care aceste negocieri au ieșit la suprafață. Scopul Republicii Moldova la negocierile în problema transnistreană este restabilirea controlului administrativ și politic asupra regiunii din stânga Nistrului, iar o soluție, în vziunea Chișinăului, ar însemna o Moldovă reunită care să posede libertatea și capacitatea de a continua cursul integrării europene. Germania a testat însă „soluții realiste de consens”, care ar fi acceptate și de Rusia. Chișinăul s-a simțit presat de Rusia să accepte noi cedări în raport cu regimul separatist, iar asta a generat rezistență și critici din partea societății civile moldovenești. Exponenții acesteia s-au așteptat ca Germania să contrabalanseze presiunile Rusiei asupra unei Moldove mai slabe nu să joace doar un rol de simplu mediator în identificarea unei soluții de consens.

Mai exact, în iulie 2016, în timpul unei vizite la Chișinău, ministrul german de Externe de atunci, Frank-Walter Steinmeier, în calitate de președinte în exercițiu al OSCE, recomanda Chișinăului, ca măsură de detensionare a conflictului transnistrean, recunoașterea diplomelor de studii și a plăcuțelor de înmatriculare auto transnistrene: „Am discutat despre probleme și soluții, mai ales două din ele: recunoașterea și funcționarea diplomelor universitare și altor documente științifice care sunt în Transnistria și plăcuțele de înmatriculare din regiune în Uniunea Europeană. Sunt sigur că discuțiile care au început vor avea succes”, spunea Steinmeier după o întrevedere avută cu premierul moldovean de atunci, Pavel Filip. În realitate, Chișinăul nu a acceptat o astfel de măsură și s-a văzut nevoit să îndepărteze subtil Germania de problematica transnistreană, aliîndu-se, pe acest subiect, cu Ucraina și SUA.

Steinmeier a vociferat propunerile care au suscitat iritare la Chișinău după o întrevedere avută la Tiraspol cu reprezentantul politic al Tiraspolului la negocierile cu Chișinăul, Vitali Ignatiev – întrevedere în cadrul căreia reprezentantul administrației separatiste i-a comunicat șefului diplomației germane că „Tiraspolul vrea un mecanism prin care să fie garantată realizarea înțelegerilor de la Berlin în baza propunerilor Federației Ruse”.

Miercuri, 29 septembrie 2021, Frank-Walter Steinmeier, în calitate de președinte al Germaniei, va reveni la Chișinău și va avea întrevederi cu noua conducere a Republicii Moldova. Președintele german, care nu deține pârghii ale puterii executive, va fi însoțit de o delegație de afaceri la nivel înalt și va deschide o conferință de afaceri.