Vizita Papei, comentată de jurnaliști străini
3 iunie 2019Papamobilul care l-a adus pe Suveranul Pontif în comunitatea romilor din Blaj a rămas parcat stingher, într-un colț de stradă, printre microbuzele SPP. Când a ieșit din bisericuța din cartierul Barbu Lăutaru, Papa Francisc a fost urcat direct într-una dintre mașinile serviciilor speciale românești, care l-au dus, în viteză, la Sibiu. Au rămas în urmă jandarmii să strângă gardurile, localnicii ieșiți pe la porți ca-n orice după amiază de duminică și jurnaliștii, trăgându-și sufletul după trei zile de alergătură, înainte de a trage primele concluzii.
„Papa Francisc vorbește foarte des despre cultura ieșirii în întâmpinare. Aici, la Blaj, a demonstrat că nu sunt doar vorbe și discursuri. Papa face ceea ce spune. Vizita în cartierul romilor demonstrează asta”, îmi spune vaticanistul televiziunii catolice italiene TV2000, Paolo Fucili. Un obișnuit al călătoriilor papale, jurnalistul de la Roma remarcă implicarea oamenilor de-a lungul acestor trei zile, nu doar a catolicilor ci și a ortodocșilor: „Papa Francisc a fost în stare să-i sensibilizeze nu doar pe catolicii săi. Am văzut o minunată atmosferă de ospitalitate, oamenii au vrut să îl vadă și să audă cât mai mult din mesajele Papei, care chiar au avut un conținut relevant. Beatificarea episcopilor martiri greco-catolici este un eveniment cu adevărat istoric: realizăm acum că, în ciuda intenției regimului comunist de a aboli această biserică, supraviețuirea ei a fost un miracol. Nimeni nu și-ar fi putut imagina, în perioada represiunilor, că, într-o zi, Papa va veni aici, la ei acasă, să le beatifice martirii”.
La Blaj „am avut parte de un context care ne-a permis să înțelegem mai bine peisajul religios din România”, este de părere Kolozsi Adam, de la Index.hu, unul dintre puținele site-uri de știri din Ungaria rămase în afara controlului puterii de la Budapesta. De altfel, Kolozsi aștepta un mesaj referitor la contextul politic controversat din țara sa: „După cum am văzut, acest detaliu nu a fost cu adevărat relevant. Evenimentul de la Ciuc a fost plin de simboluri pentru comunitățile de maghiari, atât din Transilvania cât și din Ungaria dar acestea, ca și întreaga călătorie, au avut o puternică încărcătură spirituală, orientată primordial pe reconciliere și toleranță între etnii și între biserici, pe construcția de poduri”.
Pelerinajul, rugăciunea și discursul de la Șumuleu Ciuc „au fost focalizate pe relația dintre diferitele culturi și națiuni, pe găsirea unității și depășirea animozităților trecutului. Caminiamo insieme, să mergem împreună. Iar toată călătoria a demonstrat că acest motto chiar a venit din inima Papei”, este de părere Fucili.
Suveranul Pontif „a dat câteva direcții de reflexie deloc simplei relații dintre catolici și ortodocși”, observă și Mathilde Schwabeder-Hain, corespondenta permanentă a televiziunii publice austriece ORF la Vatican. Este convinsă „că întâlnirea cu Patriarhul Daniel și cu sfântul Sinod a dat unele impulsuri dialogului ecumenic. Atmosfera mi-a părut mult mai inimoasă decât la vecinii dumneavoastră bulgari”. Jurnalista austriacă a fost impresionantă de „iertarea cerută aici, în mijlocul unei comunități roma, pentru istoria de suferințe pricinuite de biserica romano-catolică”.
Papa a avut un program foarte intens aici și asta s-a văzut în volumul de muncă al jurnaliștilor, se plânge zâmbind Kolozsi. Pe de altă parte, avertizează Fucili, „nu trebuie să cădem în tentația de a aștepta ca fructele acestei călători să se coacă imediat. Vorbim despre un sens și un timp spiritual iar rezultatele nici nu au cum să vină chiar acum, în timp ce vorbim”.