Vizita lui Filat la Berlin stârneşte îngrijorare la Chişinău

Primul semn că Germania se implică serios în găsirea unei soluţii pentru diferendul transnistrean l-a dat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, după întâlnirea din 29 martie curent cu omologul său moldovean Iurie Leancă.

El a spus că „obiectivul final al negocierilor este văzut la Moscova aproximativ la fel ca şi la Chişinău: acordarea unui statut special garantat regiunii transnistrene în cadrul unei Moldove integre”.

Şeful diplomaţiei ruse a precizat că această poziţie a Moscovei are la bază înţelegerile la care s-a ajuns la întâlnirea din 2010 a preşedintelui rus Dmitri Medvedev cu cancelarul german Angela Merkel.

Recent, însă, şeful Comisiei parlamentare de politică Externă a Dumei de Stat a Rusiei, Konstantin Kosaciov, a tălmăcit declaraţia surprinzătoare a ministrului rus de Externe. El a spus că „Moscova va accepta orice format de rezolvare a conflictului transnistrean care va fi coordonat de Chişinău şi Tiraspol, dar va respinge formatul unui stat unitar care va ignora poporul Transnistriei”.

Publicistul de la „Jurnal de Chişinău”, Nicolae Negru, scrie astăzi într-un comentariu: „Kosaciov a spus ceea ce Lavrov a trecut sub tăcere din considerente tactice. Moscova nu renunţă la “planul Kozak” de federalizare a Moldovei, doar că speră să-şi atingă scopul cu ajutorul Germaniei, a cărei implicare activă în rezolvarea conflictului transnistrean i-a surprins pe mulţi”.

Nicolae Negru anticipează un pericol pentru Moldova: „La un moment dat ne putem pomeni ca, dorind cu orice preţ apropierea de Rusia, Berlinul să adopte poziţia Moscovei în acest conflict. Şi atunci va trebui fie să plătim preţul respectiv, fie să rezistăm eforturilor unite ale Germaniei şi Rusiei”.

Mai mult, autorul comentariului scrie, cu referire la surse din Ministerul moldovean de Externe, că „reprezentanţii Germaniei au sugerat deja Chişinăului să renunţe la Legea privind principiile de bază ale statutului raioanelor din stânga Nistrului, adoptată unanim în 2005 de Parlamentul de la Chişinău”. Această lege a deranjat autorităţile separatiste de la Tiraspol şi este în total dezacord cu interesele ruseşti în Republica Moldova.

„Dacă Germania vrea să ne ajute, ea trebuie să exercite presiuni asupra Rusiei, nu asupra noastră. Dacă era bună soluţia federalizării, nu mai aveam nevoie de ajutorul nemţilor. Conflictul era rezolvat demult, cel târziu în 2003, când a fost respins “memorandumul Kozak”. Asta trebuie să-i spună Filat lui Merkel, când se vor întâlni la Berlin”, mai scrie publicistul Nicolae Negru.

În ajunul plecării în Germania, premierul moldovean Vlad Filat a declartat că va discuta cu autorităţile de la Berlin despre integrarea europeană a Republicii Moldova şi despre reglementarea conflictului transnistrean.

“Ne-am propus să avem parteneri solidari cu noi, care au capacitatea de a influenţa deciziile participanţilor la negocieri. Germania poate să convingă nu doar Moscova”, a spus premierul Filat. În ceea ce priveşte baza discuţiilor despre conflictul transnistrean, el a precizat că “Transnistria trebuie să rămână în componenţa Republicii Moldova, dar cu un statut care prevede autonomie largă”.

Portalul informaţional „Romanian Global News” a dezvăluit ieri conţinutul unor note diplomatice aparţinând ambasadorului Patricia Flor, responsabil pentru Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrală în Ministerul de Externe al Germaniei.

Potrivit sursei, Germania crede că autorităţile de la Chişinău ar trebui să accepte federalizarea. Mai mult, portalul informaţional scrie că diplomatul german ar mai fi declarat că Alianţa pentru Integrare Europeană care guvernează Republica Moldova ar trebui să accepte propunerea liderului opoziţiei comuniste, Vladimir Voronin, de a alege un preşedinte apolitic, pentru deblocarea crizei politice în care se află de doi ani Republica Moldova.

Autor: Vitalie Călugăreanu, Deutsche Welle, Chişinău
Redactor: Medana Weident