Viitorul Curţii Europene pentru Drepturile Omului

Karina Moskalenko este preşedintele Organizaţiei pentru Drepturile Cetăţenilor "Centrul pentru ajutor în apărare internaţională". Organizaţia susţine cetăţenii ruşi care doresc să depună o plângere la Tribunalul pentru Drepturile Omului de la Strasbourg.

Într-un interviu la Deutsche Welle, Karina Moskalenko a declarat că se bucură de şansa pe care o au cetăţenii ruşi de a lupta pentru drepturile lor: "Mulţi oameni doresc să se adreseze Tribunalului de la Strasbourg în cazul în care nu au succes cu rezolvarea diferitelor probleme în justiţia naţională. Ceea ce este trist, pentru că cetăţenii ruşi ar trebui să fie protejaţi de Tribunalele şi autorităţile din Rusia. Dacă încă nu reuşesc pe cale naţională, atunci este bine că se pot adresa unei autorităţi europene."

Relaţia dintre Rusia şi Curtea Europeană pentru Drepturile Omului nu este întotdeauna perfectă. Autorităţile ruse tergiversează adeseori aplicarea deciziilor luate de judecătorii de la Strasbourg.

Karina Moskalenko este unul din avocaţii apărării ai fostului şef al concernului Yukos, Michail Hodorkovski. În această calitate ea a înaintat o serie de plângeri la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Moskalenko este sigură că deciziile Tribunalului de la Strasbourg vor stârni noi dezbateri aprinse privind viitorul clientului ei.

"Ne aşteptăm ca o primă decizie să fie luată în curând. Plângerea prevede schimbarea condiţiilor de detenţie, durata perioadei de arest preventiv şi, în general, legalitatea arestării clientului meu. Plângerea conţine şi dovezi care atestă că arestarea lui Michail Hodorkovski s-a bazat pe considerente politice. Putem dovedi fără dificultate că în spatele cazului Hodorkovski stau interesele aparatului de stat al Rusiei"

, a declarat Moskalenko.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului nu se confruntă însă cu probleme în aplicarea deciziilor luate la Strasbourg doar în cazul Rusiei şi al altor state din estul Europei. Italia este una din ţările occidentale în care verdictele Tribunalului European sunt implementate cu întârziere iar Germania, ca şi alte state membre ale Uniunii Europene, aplică deciziile de la Strasbourg adeseori imcomplet sau cu o întârziere semnificativă.

Ca urmare, cele 47 de state membre ale Consiliului European s-au reunit la Interlaken pentru a discuta despre viitorul Curţii Europene pentru Drepturile Omului. Preşedintele francez Jean Paul Costa intenţionează să impună o serie de reforme pentru a face mai eficientă activitatea judecătorilor de la Strasbourg.

Autori: Jegor Winogradow/ Maria Pascu
Redactor: Rodica Binder