Europa: Valul de căldură, incendiile și pagubele economice

În Croația, pe coasta Adriaticii, incendiile de pădure au devenit parte din peisajul verii la fel de mult ca aricii de mare. Până anul acesta au fost moderate, spre deosebire de mult mai afectatele Spania, Italia sau Grecia. Imaginile turiştilor din Rhodos care se refugiază de incendiu sau ale flăcărilor scăpate de sub control din Sicilia au deschis zile la rând prima pagină a ziarelor în presa europeană şi au ridicat întrebarea dacă Marea Mediterană va continua să fie un loc de vacanţă.

Sudul Europei, cel mai afectat

Oamenii de știință sunt convinși că evenimentele meteorologice extreme, cum ar fi valurile de căldură, vor fi tot mai frecvente în Europa în viitor. Potrivit Organizației Meteorologice Mondiale, regiunea din jurul Mării Mediterane se încălzește deosebit de rapid. Un sol însetat și un soare arzător sunt condiții optime pentru incendii.

Anul acesta, temperaturi extreme au fost deja măsurate în Spania încă din aprilie iar valul de căldură care a cuprins în iulie Grecia a fost cel mai lung din istoria înregistrărilor meteorologice din această țară. În multe părți ale Europei, incendiile au început la începutul anului. În Grecia, luna trecută au ars peste 50.000 de hectare - aproape jumătate din suprafața capitalei germane Berlin. În Spania, aceeași suprafață fusese deja atinsă la începutul lunii aprilie, potrivit datelor Sistemului european de informare privind incendiile forestiere (EFFIS).

În ultimul an, 800.000 de hectare de teren au fost distruse de flăcări în Uniunea Europeană. Un teritoriu care înseamnă aproximativ dimensiunea Muntenegrului. Costuri: cel puțin două miliarde de euro, a estimat în ianuarie 2023 Janez Lenarčič, comisarul european pentru ajutor umanitar și protecție împotriva crizelor. Pentru a preveni agravarea situației, UE și-a dublat în acest an capacitățile de stingere din aer a incendiilor.

Incendiile afectează PIB-ul

Greu de controlat zile la rând, incendiile nu au doar consecințe devastatoare pentru faună și floră, ci distrug mijloacele de trai și provoacă pagube economice. „Oriunde este un incendiu, produsul intern brut scade. Cifrele pieței muncii pentru sectorul turismului arată că mai puțini oameni sunt angajați după incendii", explică Sarah Meier, care conduce, la Universitatea din Birmingham, laboratorul de cercetări pentru evenimentele meteorologice extreme și impactul economic al incendiilor.

Pe termen scurt, ajutorul UE va fi de folos țărilor afectate de incendii. În Grecia, peste 500 de pompieri din alte țări s-au luptat cu flăcările iar europenii au trimis nouă avioane suplimentare de stingere a incendiilor, prin Mecanismul de protecție civilă. Banii din Fondul de Solidaritate al Uniunii pot fi accesați și pentru reconstrucție, dar acest lucru trebuie aprobat de Parlamentul European.

Turismul reprezintă pentru Grecia ceea ce industria auto înseamnă pentru economia Germaniei. Afacerea cu vacanțe generează 20 la sută din producția economică a țării. Urmează Spania și Italia cu 12 și, respectiv, nouă procente.

Căldura și incendiile forestiere ar putea face sudul Europei mai puțin atractiv ca destinație de călătorie, pe termen lung, ceea ce ar dăuna economiei, arată un raport al agenției de rating Moody's. Predicțiile bazate pe modele climatice ajung la concluzia că regiunile de coastă meridionale vor avea semnificativ de suferit din punct de vedere al atractivității ca destinație turistică, în beneficiul altor țări situate mai înspre nord.

Este Europa de Sud vulnerabilă la schimbările climatice?

Chiar dacă perspectivele climatice prognozează mai multă căldură, secetă și incendii, „turismul din regiunea mediteraneană nu se va prăbuși peste noapte”, este părerea lui Harald Zeise, directorul Institutului de Cercetare în Turism de la Universitatea de Științe Aplicate din Harz, exprimată într-un interviu acordat ZDF. La fel ca Ellie Kennedy, de la organizația non-profit Comisia Europeană de Călătorii, Zeise presupune că, mai degrabă, vacanțele la Marea Mediterană s-ar putea muta spre primăvară sau toamnă.

Pietro Beritelli, de la Centrul de Cercetare pentru Turism și Transport de la Universitatea din St. Gallen, crede că „incendiile de pădure și alte fenomene extreme sunt privite de oameni ca evenimente regionale izolate și nu reprezintă un context fundamental. Oamenii au darul de a uita”. Destinații de vacanțe precum Dubai și Las Vegas arată, de altfel, că turiștii nu sunt descurajați să se îndrepte către locuri cu căldură extremă, a apreciat profesorul elvețian, într-o discuție cu DW.

Inovații turistice în lupta cu incendiile

Johann Goldammer, directorul Centrului Global de Monitorizare a Incendiilor din Freiburg, recomandă o abordare alternativă în zonele rurale și turistice expuse flăcărilor care cuprind vegetația. Acesta sugerează că, „din cauza urbanizării, există prea mult teren rămas nefolosit și, pe fondul schimbărilor climatice, secetei și valurilor de căldură, incendiile sunt inevitabile”.

Pe termen lung, o soluție ar fi un turism mai „blând” și, pe cât posibil, participativ. În locul turismului de masă, s-ar putea oferi pachete de vacanțe active, de exemplu, în plantațiile de măslini grecești sau în industria vinului, spune Goldammer, care și-a prezentat sugestiile guvernului de la Atena după incendiile din 2021. În loc să se concentreze pe controlul acut, prevenirea trebuie să fie pe primul loc, spune pompierul ecologist din Freiburg.

Portugalia nu doar că a interzis replantarea de eucalipt, după incendiile de pădure din 2017 - odată aprinse, pădurile de eucalipt ard foarte repede - dar a pus accent pe prevenirea incendiilor. Chiar dacă peste 500 de pompieri au încercat să controleze flăcările sălbatice lângă Lisabona, săptămâna trecută, cifrele EFFIS arată că incendiile din Portugalia sunt mai moderate decât cele din Spania, Italia și Grecia.

Ca parte a strategiei sale forestiere, Comisia Europeană finanțează proiecte care au ca scop educarea oamenilor și care stimulează prevenția incendiilor de păduri și alte tipuri de vegetații.