Va fi o iarnă cu energie foarte scumpă pentru moldoveni

Aproape lunar, compania „Moldovagaz” (în care „Gazprom” deține 51% din acțiuni) este ajutată de Guvernul de la Chișinău, prin derogări și decizii extraordinare, să-și achite plățile față de furnizorul rus. În caz contrar, „Gazprom” ar închide robinetul spre Moldova. Din cauza tarifelor foarte mari aplicate în raport cu populația săracă din Moldova, pe măsură ce temperaturile scad, sistemul de plăți către distribuitorul din Moldova („Moldovagaz”) riscă să intre în colaps. Oamenii pur și simplu nu vor avea bani să-și achite facturile, susțin experții de la Chișinău.

Statul creditează compania-fiică a „Gazprom”-ului

Pentru a evita debranșarea țării în luna noiembrie, miercuri seară, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) de la Chișinău a obligat compania de stat „Energocom” să crediteze compania „Moldovagaz” cu 1 miliard 50 de milioane de lei moldovenești, pentru ca aceasta să-și poată achita datoriile față de „Gazprom”. Contractul de credit a fost deja semnat „fără aprobarea prealabilă a consiliilor și/sau a adunărilor generale ale companiilor”. Așa a cerut, în decizia sa, CSE. Contractele de creditare și de gaj nu au fost făcute publice, urmând ca „Energocom” să ofere unele detalii într-un comunicat.

Deocamdată se știe doar că banii vor fi debursați către „Moldovagaz” vineri, 20 octombrie, după semnarea contractelor de împrumut și de gaj. Creditul, oferit la o dobândă de 21,5% anual (egală cu rata de bază a Băncii Naționale a Moldovei) urmează a fi rambursat de către „Moldovagaz” până în data de 1 mai 2023. Pentru a obține creditul, „Moldovagaz” a garantat, în favoarea companiei „Energocom” întregul sistem de transport de gaze al țării, adică cota de 100% a SA „Moldovagaz” în capitalul social al SRL „Moldovatransgaz”. Altfel spus, dacă „Moldovagaz” nu va putea achita creditul, Republica Moldova își va recupera de la „Gazprom” magistrala de gaze pe care guvernările corupte din anii ’90 au cedat-o Rusiei în contul unor pretinse datorii.

Tranzacție avantajoasă sau „un câmp minat”?

Tranzacția este percepută ca fiind una ce avantajează Chișinăul. De exemplu, o eventuală sistare sau limitare a livărilor de către „Gazprom” spre Moldova ar pune compania sa fiică „Moldovagaz” în imposibilitate de a colecta bani de la consumatori și de a rambursa creditul, iar Moldova se va putea orienta către alți furnizori având o magistrală de transport gaze independentă de „Gazprom”. Experții atenționează însă că, în cele din urmă, dobânda va fi achitată tot de către consumatori, ea urmând să fie inclusă în tarif. Efortul financiar pentru deservirea dobânzii ar fi de aproximativ 100 de milioane de lei moldovenești în următoarele 6 luni.

Premierul moldovean Natalia Gavrilița a explicat miercuri, după ședința CSE, că autoritățile trebuie să asigure furnizarea de gaze naturale și alte resurse energetice la un preț accesibil în această iarnă, chiar și în condiții dificile. Potrivit ei, lucrurile s-au complicat după recentele atacuri ale Rusiei asupra infrastructurii critice din Ucraina de unde Moldova importa 30% din necesarul de curent. „În aceste condiții noi trebuie să dăm cât mai puține motive Gazpromului să ne deconecteze. Din păcate, din nou, trebuie să venim în ajutorul „Moldovagaz”, pentru a rezolva problema de lichiditate”, a menționat Gavrilița.

Președintele „Moldovagaz”, Vadim Ceban, a salutat decizia CSE de a-i acorda companiei un împrumut. Potrivit lui, „aceasta va permite achitarea actualei datorii către „Gazprom”, evitându-se un decalaj de casă”.

Elementele suspecte ale tranzacției

Unii experți economici și opoziția pro-rusă critică însă guvernarea pentru această decizie. Expertul economic, Veaceslav Ioniță susține că, prin creditarea din buget a „Moldovagaz”, guvernarea a intrat pe un câmp minat. Potrivit lui, asupra datoriilor ce urmează a fi stinse cu acești bani planează corupția. „Este o decizie vulnerabilă juridic și suspectă din punct de vedere economic, în condițiile în care nicio bancă nu s-a aventurat să crediteze Moldovagaz”, a menționat Ioniță. În opinia sa, dacă toate activele ar fi fost suficiente pentru acoperirea împrumutului, orice bancă ar fi acceptat să crediteze compania.

Ion Chicu, ex-premier moldovean în perioada regimului Dodon, spune că nu ar trebui să ne facem iluzii că „Gazprom” va accepta să i se ia cu forța un activ garantat fără respectarea procedurilor legale, adică creditarea fără acordul consiliului de administrație al companiei contractante – n.n.): „Tare mă tem că Rusia va dori să și-l recupereze la fel ignorând orice lege”, a conchis Chicu.

Riscul sistării livrărilor de gaze rusești către Moldova, în luna noiembrie, persistă și este prima dată când regimul separatist pro-rus de la Tiraspol se agită în legătură cu aceasta. În octombrie, „Gazprom” a neglijat prevederile contractului cu Moldova și a limitat livrările cu 30%. Premierul Natalia Gavrilița se așteaptă ca, în noiembrie, deficitul de gaze al Moldovei să crească până la 60%. „Volume adiționale (peste limita de 5,7 milioane metri cubi pe zi furnizate de Gazprom în octombrie – n.n) pentru luna noiembrie nu au fost rezervate. Dacă nu vor fi făcute rezervări în zilele următoare (volumele sunt confirmate/rezervate de Gazprom - n.n.), pentru noiembrie vom avea cu 60% mai puțin decât necesarul”, a mai spus Gavrilița.

Chișinăul, dependent energetic de regimul pro-rus de la Tiraspol

În acest caz, Centrala de la Cuciurgan, care funcționează pe bază de gaz rusesc și este subordonată regimului separatist de la Tiraspol, va fi nevoită fie să-și sisteze activitatea, fie să funcționeze la capacitate minimă. Aceasta înseamnă că Chișinăul nu va mai primi energie electrică ieftină din stânga Nistrului, ci va fi nevoit să cumpere la preț de piață. Centrala de la Cuciurgan asigură momentan 70% din necesarul de curent al Republicii Moldova. După ce Ucraina a sistat, din cauza bombardamentelor rusești, livrările spre Chișinău, România acoperă 30% din necesarul de curent al Moldovei. Energia românească îi costă pe moldoveni 90 de Euro/MWh – aproape dublu față de prețul la care livrează Tiraspolul. Dar, totuși, acesta nu este preț de piață. Prețul de piață de trei ori mai mare. Tehnic însă, România nu poate da mai mult de 135 MWh în rețeaua moldovenească. „Moldova nu va rămâne fără electricitate, pentru că am reușit interconectarea la rețelele europene. Problema este prețul. Orientarea spre piața europeană ne costă mult mai scump și oamenii noștri nu-și vor putea permite să plătească”, susține prim-ministrul Natalia Gavrilița.

UE ajută, dar soluțiile vor fi valide începând de anul viitor

Soluții pe termen lung există, dar ele nu pot fi aplicate în această iarnă. Una dintre ele este acceptarea Moldovei în mecanismul comun al Uniunii Europene de achiziție a gazelor. Doar că această platformă, potrivit premierului moldovean, va fi funcțională începând cu anul viitor.

„Discutăm de mai multe luni despre această platformă comună de procurare a gazelor. Am fost activi și am propus inclusiv un fond de solidaritate pentru țări precum Moldova, care nu-și pot permite să achite la preț de piață. Decizia de a ne accepta în acest mecanism ne bucură, dar trebuie să spunem că el va fi funcțional abia de la anul viitor”, a explicat Natalia Gavrilița.

În cadrul unei recente vizite la Chișinău, președintele Camerei Deputaților din Cehia, Markéta Pekarová Adamová, a spus că Uniunea Europeană va ajuta Republica Moldova să treacă de această iarnă şi îi va pune la dispoziţie o parte din gazul cumpărat de la furnizorii internaţionali. La modul practic însă, cel puțin deocamdată, nu există un mecanism clar și înțelegeri sigure în acest sens.