Va distruge penuria de gaz economia Germaniei?

Cele mai recente cifre legate de evoluţia economiei germane sunt înşelătoare. Exporturile germane au ajuns la un nivel-record în iunie, potrivit datelor publicate săptămâna trecută. Totuşi, economiştii subliniază că rezultatul se datorează mai degrabă exploziei preţurilor şi inflaţiei şi mai puţin stării bune în care s-ar afla economia.

Germania este campion la exporturi, ocupând locul trei în lume, după China şi SUA. Totuşi, cresc îngrijorările legate de efectul unor evenimente globale din ultimii ani asupra economiei germane dependente de exporturi.

Războaie comerciale şi tensiunile tot mai mari dintre vest şi China, şocurile de aprovizionare din timpul pandemiei şi, cel mai recent, războiul din Ucraina - toate acestea au afectat ordinea pe care se baza mult din prosperitatea recentă a Germaniei.

Sfârşitul lui "Made in Germany"?

"Cred că la nivel mondial nu există altă economie mai expusă schimbărilor globalizării decât economia Germaniei", a declarat pentru DW Andreas Nölke, profesor de politologie la Universitatea Goethe din Frankfurt.

Nölke a publicat o carte intitulată "Exportismul: drogul german", în care susţine că Germania a devenit dependentă de puternica sa bază de export şi are nevoie de un nou model economic care să îndeplinească cerinţele unui context global schimbat.

"Germania a fost una din ţările care au beneficiat cel mai mult de pe urma perioadei de globalizare, care a debutat începând cu 1990 şi a durat probabil până la începutul crizei financiare", a declarat el. "Dar acum se poate vedea că datele privind globalizarea sunt într-o înceată dar continuă descreştere. De aceea cred că Germania este în pericol."

Datele privind comerţul în luna mai înregistrează pentru prima oară după mai bine de 30 de ani un deficit comercial, adică Germania a importat mai mult decât a exportat. Carsten Brzeski, economist în cadrul ING Bank şi analist al economiei germane, a declarat că "războiul din Ucraina a pus capăt modelului economic german, aşa cum l-am cunoscut - un model bazat în principal pe importuri de energie ieftină şi exporturi industriale într-o lume tot mai globalizată."

Jocul gazelor

În vreme ce Nölke evidenţiază că riscurile la care s-a expus exportul german erau vizibile de mai mulţi ani, cea mai nouă şi mai mare ameninţare este criza legată de energia din Rusia, cu precădere gazele.

Cea mai mare economie a Europei a fost cea mai dependentă de livrările de energie din Rusia, vreme de decenii, dar războiul a forţat o colosală schimbare. După ce UE s-a grăbit să reducă masiv importurile de energie din Rusia şi Rusia însăşi şi-a redus masiv din furnizări, multe ramuri industriale bazate pe export din Germania se întreabă cum pot supravieţui fără energia relativ ieftină, pe care s-au bazat o perioadă atât de îndelungată.

În timp ce atenţia este îndreptată în principal asupra efectului penuriei gazelor asupra gospodăriilor private, industria germană ar putea fi afectată devastator. Un studiu realizat recent în 3.500 de companii germane de către Camerele de Industrie şi Comerţ germane (DIHK) arată că 16 la sută din ele ori şi-au redus producţia ori şi-au întrerupt temporar activitatea din pricina scumpirii energiei. "Acestea sunt cifre alarmante", a declarat preşedintele DIHK, Peter Adrian. "Ele arată că scumpirea de durată a energiei este o mare povară."

S-a redus producţia de amoniac

Avertismentele devin din ce în ce mai sumbre. Commerzbank, una din cele mai mari bănci germane, a atras atenţia săptămâna trecută că criza gazelor ar putea provoca o "severă recesiune", cu consecinţe asemănătoare crizei financiare globale.

Anumite sectoare ale industriei germane sunt deosebit de energofage. Sectorul chimic este cel mai semnificativ (vezi graficul), şi aproape o treime din cele aproape 30% la sută din totalul energiei Germaniei pe care le-a consumat în 2020 a fost din materii prime cum sunt gazele, care sunt folosite direct la producţia unor chimicale.

Alte sectoare industriale energofage din Germania sunt metalurgia, producţia uleiurilor minerale, sticla şi ceramica. Şi toate aceste sectoare sunt orientate în mai mare sau mai mică măsură către exporturi.

La începutul crizei, BASF, cel mai mare concern chimic din lume, a avertizat că va fi nevoit să-şi suspende producţia dacă livrările de gaze se reduc cu 50 la sută sub necesar. Săptămâna trecută, compania a anunţat că va reduce producţia de amoniac din pricina scumpirii energiei, o decizie care va afecta sectoarele dependente de amoniac, cum sunt producţia de plastic, de fertilizatori, şi de băuturi răcoritoare acidulate.

Producţia de amoniac a fost redusă înaintea scumpirii substanţiale a gazelor, şi poate fi compensată de furnizori externi. Dar Nölke crede că ilustrează schimbările pe termen lung cu care se va confrunta industria germană. El subliniază că sunt şi alte sectoare care riscă să dea faliment din pricina situaţiei energetice, mai ales în domenii care folosesc componente de oţel. "Cred că cel mai bun exemplu este industria producătoare de subansamble auto pentru marii fabricanţi de automobile", a spus el. "Este un sector care se confruntă cu foarte mari probleme în acest moment."

Rusia astăzi, China mâine

Deşi situaţia energetică este gravă, ameninţarea existenţială la adresa economiei germane bazate pe export are mulţi factori, nu numai războiul din Ucraina şi efectele sale asupra pieţelor energetice internaţionale.

O altă sursă de îngrijorare este de exemplu dependenţa sectorului de afaceri german de China. Republica Populară este în continuare cel mai mare partener comercial al Germaniei - o situaţie inacceptabilă, spun criticii, din cauza relaţiilor care se tot deteriorează dintre China şi vest.

"Este clar, în acest moment, că segmente mari ale industriei germane sunt extrem de dependente de piaţa chineză. Şi dacă va exista o mare confruntare, ele vor avea mari dificultăţi", a afirmat Nölke.

Criza energetică este doar cea mai recentă ameninţare din galeria celor existente. Pentru sumedenia de companii germane axate pe export, marea provocare va fi următoarea în anii ce vin: să demonstreze că inscripţia "Made in Germany" se referă în continuare la produse şi nu la crize.