„Ursul” rusesc vrea să smulgă Moldova din brațele UE

După anunțul despre vizita oficialului rus la Chișinău, șeful diplomației moldovene, Andrei Galbur, s-a văzut nevoit să precizeze că „dialogul cu Moscova nu înseamnă renunțarea la parcursul european”. Aceasta în timp ce unii analiști politici susțin că o guvernare care se declară pro-europeană și care se descalifică prin acte de corupție este exact ceea ce își dorește în acest moment Rusia în Moldova, deoarece în acest caz cresc șansele partidelor pro-ruse la următoarele alegeri, inclusiv la cele prezidențiale din toamnă.

Karasin vine la Chișinău ca un „frate mai mare” supărat

Un comunicat al Ministerului rus de Externe precizează că pe lângă întâlnirile oficiale, la Guvern și la Parlament, pe care le va avea la Chișinău, Karasin se va întâlni și cu „conducerea unor partide politice și organizații obștești”. Comunicatul nu precizează dacă Grigori Karasin va vizita și regiunea separatistă transnistreană. Oficialul rus își propune să discute cu autoritățile de la Chișinău despre „înlăturarea factorilor ce zădărnicesc activizarea dialogului politic, dezvoltarea relaţiilor comercial-economice și soluţionarea problemelor umanitare”. De asemenea, emisarul rus vine la Chișinău cu o listă de pretenții față de Republica Moldova. El intenționează să avertizeze autoritățile moldovene asupra „lipsei de temei în instituirea tot mai frecventă a interdicţiilor în cazul unor cetăţeni ruşi, presiunii exercitate asupra mass media de limba rusă din Republica Moldova, precum și în crearea unor bariere artificiale în efectuarea rotaţiei pacificatorilor ruşi dislocați în regiunea transnistreană”. Potrivit comunicatului citat, „astfel de acţiuni contravin tradiţiilor istorice şi principiilor democratice”. Doar în 2015, din Republica Moldova au fost expulzați 76 de cetățeni ruși: jurnaliști, analiști politici, militari și formatori de opinie.

Ministrul moldovean de Externe, Andrei Galbur, a spus că optează pentru un dialog continuu cu Federaţia Rusă: „Guvernul de la Chişinău îşi propune reabilitarea bunelor relaţii cu Federaţia Rusă, însă nu renunţă la parcursul european. Cu o singură discuţie nu se restabilesc nişte relaţii care trebuie să fie de durată. Este nevoie de dialog continuu. Se va face o inventariere a întregului dosar al relaţiilor bilaterale moldo-ruse. Trebuie să se implice instituţiile din toate domeniile pentru a stabili relaţii de colaborare cu Rusia: Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Culturii, Ministerul Economiei, încât să avem un dialog complex pe toate poziţiile”, a menționat Galbur.

Pe cine ajută UE în Moldova?

Pe de altă parte, Delegația UE la Chișinău a reiterat că mesajul de suport al Moldovei din partea UE „vine cu condiţia restabilirii încrederii populare şi a implementării reformelor de către autorități”: „Uniunea Europeană intenționează să susţină Republica Moldova pentru punerea în practică a agendei de reforme. În acest scop a fost creată Misiunea Consultativă la nivel înalt a UE, care şi-a început deja activitatea”, se arată într-o postare a Delegaţiei Uniunii Europene în Moldova pe o rețea de socializare. O echipă de 19 experţi se află deja în Moldova pentru a oferi consultanţă strategică în domeniile-cheie ce urmează a fi reformate: guvernare financiară, reforma administraţiei publice, economie şi comerţ. Alţi şase experţi străini urmează să se alăture echipei în timpul apropiat. În total, Misiunea va oferi expertiză în 26 de domenii.

În timp ce UE încearcă să ajute Moldova, luni seară, în cadrul unei emisiuni TV, liderul PL, Mihai Ghimpu, a șocat opinia publică spunând că „nu toate recomandările UE din pachetul de legi cu privire la integritate sunt binevenite”. Mai mult, el a spus că europenii nu cunosc realitățile din Moldova și „dacă am include în pachetul de legi anticorupţie toate recomandările europenilor, am pune în pericol viaţa cetăţenilor Republicii Moldova. Vor fi făcute publice declaraţiile pe venit, cu bunurile pe care le deţin, iar hoţii vor afla ce şi unde se află. Reformele sunt reforme, corupţia este corupţie, dar aceasta nu înseamnă că din cauza unui om trebuie să dăm foc satului”, a menționat liderul PL. Culmea, Mihai Ghimpu, i-a acuzat pe ambasadorii occidentali pentru faptul că „și furturile din sistemul bancar, şi concesionarea Aeroportului, şi alte fărădelegi s-au făcut sub ochii lor, dar nu au luat nici o poziţie”.

Mihai Ghimpu atacă euro-deputații

De asemenea, Mihai Ghimpu i-a atacat pe deputații europeni care, în timpul recentelor audieri din Comisia de politică externă a Parlamentului European, și-au permis să-i pună întrebări incomode premierului moldovean: „Cristian Preda (europarlamentarul român, care l-a întrebat pe premierul moldovean cum are de gând să salveze Moldova și Partidul Democrat de oligarhul Plahotniuc) este un deputat care nu gândeşte cu capul, dar cu inima. Chiar să vezi doar rău tot nu e bine!”, s-a revoltat liderul PL.

Ce vrea Rusia în Moldova?

Într-un comentariu publicat recent, despre retragerea Rusiei din Siria și apropierea granițelor Moldovei, analistul politic român, Dan Dungaciu explică ce vrea Rusia în Republica Moldova: „Din perspectivă strategică, Republica Moldova nu e Ucraina. Şi nu e vorba aici de dimensiuni sau de mult discutata viziune după care fără Ucraina, Rusia nu mai poate fi un imperiu spre Vest. E vorba despre modul concret prin care frontiera euroatlantică poate fi blocată la frontierele Ucrainei şi ale Republicii Moldova. Dacă în cazul Ucrainei e suficient un amestec de criză economică insolubilă şi separatism pentru a anula pe termen mediu şansele de integrare euroatlantică ale Kievului, în Republica Moldova lucrurile nu stau aşa: o Moldovă aflată în criză socioeconomică profundă nu îndepărtează neapărat frontiera euroatlantică, aşa cum se petrece în Ucraina, ci o solicită! Pentru că există posibilitatea, fie şi teoretic, ca o criză de proporţii în stânga Prutului să aducă după sine dezangajarea populaţiei faţă de proiectul statal numit Republica Moldova şi bascularea spre proiectul unionist. De aici dificultăţile de a tranşa chestiunea Republica Moldova. O populaţie neslavă, latină, vorbitoare de limba română, care în condiţii de criză prelungită îşi poate descoperi, majoritar şi intempestiv, identitatea etnică românească generatoare de proiecte geopolitice. Iar Rusia ştie asta foarte bine. De aici şi dilema strategică: Cum poţi să obţii garanţii în Republica Moldova, mai mult decât „linia Nistrului” (Transnistria), veritabila linie roşie a diplomaţiei ruse? Printr-un singur mod: „federalizarea” Republicii Moldova, deci transnistrizarea ei, respectiv aducerea în câmpul constituţional/electoral al republicii a circa 10% de voturi pro-ruse – voturile transnistrene – şi conferirea unui statut special regiunii separatiste prin care acestea (împreună cu Găgăuzia) vor controla de iure şi de facto politica externă şi de securitate a Chişinăului. Aceasta e unica garanţie a Moscovei că, cel puţin pe termen mediu, integrarea euroatlantică nu va fi posibilă. Nici pe calea „naturală” (pentru care Chişinăul nu se califică şi Bruxelles-ul nu o doreşte), nici pe calea scurtă, germană, respectiv reunificarea cu România. Acesta este contextul strategic în care ne aflăm. Retragerea Rusiei din Siria şi întregul context strategic creează premisele conturării unui spaţiu tampon între spaţiul euroatlantic şi Federaţia Rusă sub forma unor organizări teritoriale interne în Ucraina şi Republica Moldova de tipul unor „federaţii” (chiar dacă acest cuvânt nu va fi nici rostit nici invocat ca atare)”, consideră Dan Dungaciu.