Urmează un război al judecătorilor?

Decizia nu a fost încă luată, după cum a precizat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene. Serviciul juridic al CE verifică în continuare sentința Curții Constituționale germane și efectele ei; abia după aceea Bruxellesul va decide dacă va demara sau nu o procedură de infringement împotriva Berlinului pentru a rezolva conflictul cu acesta. Conflictul a fost creat de decizia celei mai înalte instanțe germane cu privire la achiziționarea de obligațiuni europene, decizie care a contrazis verdictul dat anterior de Curtea Europeană de Justiție – chiar dacă instanța germană este subordonată celei europene. Pentru următorii pași, nu există vreo limită de timp, după cum a mai spus purtătorul de cuvânt al Comisiei.

Mai întâi un foc de avertisment

Este vorba deci de o calmare verbală a disputei și de reducerea undei de șoc care a lovit duminică Uniunea Europeană. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a luat poziție față de verdictul judecătorilor de la Karlsruhe: se vor verifica acum pașii următori, inclusiv "posibilitatea demarării unei proceduri disciplinare".

Ar fi vorba de trei principii de bază: politica monetară a UE revine exclusiv în sarcina BCE, dreptul comunitar are prioritate în fața celui național, iar deciziile Curții Europene de Justiție sunt obligatorii pentru toate instanțele naționale. În plus, a insistat von der Leyen: "Ultimul cuvânt despre dreptul european este spus întotdeauna la Luxemburg. Nicăieri altundeva." În orice caz nu la Karlsruhe, după cum a arătat cât se poate de clar președinta Comisiei.

Ursula von der Leyen se află sub presiune, ea trebuie să dovedească țărilor din sudul Uniunii că acționează independent politic. Nu puțini o suspectează că ar fi dirijată de la distanță de guvernul german. Prin luarea sa de poziție clară, ea poate dovedi că vrea să-și îndeplinească sarcina de "paznică a tratatelor comunitare", fără a se lăsa influențată de naționalitatea sa.
Întrebarea este deci: a încălcat Curtea Constituțională germană dreptul comunitar prin verdictul ei? Judecătorii germani au numit, în termeni foarte drastici, sentința de bază a Curții Europene din 2018 privind competențele BCE drept "metodic inacceptabilă". Și cum ar ajuta în acest caz demararea unei proceduri de infringement? Scopul unei astfel de măsuri ar fi ca statul vizat să se comporte din nou conform regulilor din UE. Dar aici este vorba de o sentință judecătorească – cum poate fi ea anulată sau schimbată?

Se preconizează un război al instanțelor?

O procedură disciplinară ajunge tot la Curtea Europeană de Justiție, în cazul în care partea vizată, adică guvernul german, nu reușește să scape în prealabil de acuzația de încălcare a tratatelor comunitare. S-ar ajunge astfel la situația absurdă în care cei mai puternici judecători ai UE, de la instanța europeană din Luxemburg, ar urma să decidă în final cu privire la propriul lor verdict din 2018. De cealaltă parte avem judecătorii Curții Constituționale germane, cu afirmația lor potrivit căreia Curtea Europeană de Justiție și-ar fi depășit competențele, prin sentința prin care a dat practic BCE mână liberă la cumpărarea de obligațiuni emise de statele europene.

Instanța din Luxemburg a scos deja sabia din teacă. După o scurtă pauză de contemplare, Curtea Europeană a luat vinerea trecută poziție scrisă, gest foarte rar făcut de această instituție. Potrivit înscrisului, Tribunalul de la Luxemburg "nu comentează verdictele instanțelor naționale" – dar a făcut-o până la urmă, chiar dacă doar la modul "foarte general". Sentințe precum cea de la Karlsruhe ar periclita unitatea dreptului comunitar și securitatea juridică a Uniunii, se spune în luarea de poziție a Curții Europene de Justiție. O decizie luată în prealabil la Luxemburg (precum este cazul în această chestiune) ar fi obligatorie pentru toate tribunalele naționale. Doar Curtea Europeană poate decide dacă un organ major al UE, precum BCE, încalcă sau nu dreptul comunitar.

Problema aici este că, după câte se pare, dreptul comunitar se bate cap în cap cu Constituția Germaniei. Sau cel puțin așa văd lucrurile judecătorii de la Karlsruhe. Până acum, probleme structurale similare au fost rezolvate prin dialogul dintre judecătorii celor două instanțe supreme, astfel încât s-a reușit mereu găsirea unui compromis.

Dar verdictul de la Karlsruhe ar putea declanșa un război al judecătorilor celor mai înalte curți - un scenariu foarte nedorit în plan politic. Premierul polonez Mateusz Morawiecki s-a bucurat deja weekend-ul trecut de ceea ce a numit "cel mai important verdict din istoria Uniunii Europene". Împotriva guvernului său de la Varșovia sunt în desfășurare patru proceduri disciplinare – guvernanții PiS văd în verdictul instanței germane oportunitatea ca statele membre să decidă asupra aplicării dreptului comunitar și nu Curtea Europeană de Justiție de la Luxemburg.

Guvernul german, în dilemă

Pentru guvernul de la Berlin, decizia judecătorilor de la Karlsruhe a fost una nepotrivită, venită în cel mai puțin oportun moment. Germania preia de la 1 iulie președinția prin rotație a Consiliului European și trebuie să coordoneze în acest rol măsurile de salvare a economiei comunitare după criza coronavirus. Din aceste măsuri fac parte nu doar crearea unui fond comunitar de ajutoare de urgență, care ar urma să fie finanțat prin noi datorii, ci și programul BCE de noi achiziții de obligațiuni de stat emise de țările membre.

Cancelara germană se vede pusă într-o situație complicată din cauza actualului conflict juridic. Pe de o parte, ea este obligată să respecte deciziile Curții Constituționale germane. Pe de altă parte, ea nici nu vrea, nici nu poate să pună la îndoială prioritatea dreptului comunitar, pe care se bazează securitatea juridică a UE. Angela Merkel nu dispune însă de vreun instrument politic sau juridic prin care să rezolve dilema. Berlinul poate spera doar la o aplanare a conflictului.

Ar fi posibilă oară, în următoarele trei luni, o luare de poziție a BCE sau a băncii centrale germane Bundesbank, prin care să fie rezolvate îngrijorările Curții Constituționale germane în ceea ce privește cumpărarea de obligațiuni de stat? Astfel ar putea fi evitate noi pagube de ordin politic, iar disputa dintre Curtea de la Karlsruhe și cea de la Luxemburg ar urma să fie îngropată în paginile publicațiilor juridice de specialitate.

Banca Centrală Europeană a precizat deja că nu primește ordine de la Karlsruhe și că va continua achiziția de obligațiuni. Șefa băncii centrale germane, Isabel Schnabel, a declarat la rândul ei pentru cotidianul italian La Repubblica că doar Curtea Europeană se poate pronunța cu privire la drepturile BCE. Pozițiile în această dilemă juridică sunt deci clare – acum trebuie să treacă la treabă experții în dezamorsarea bombelor politice.