Ungaria și UE

La Bruxelles, nimeni nu se îndoiește de o nouă victorie, duminică, a partidului naționalist-conservator Fidesz al premierului Viktor Orban. Uniunea Europeană se așteaptă la încă patru ani de ”orbanism”, așa cum numesc diplomații UE transformarea Ungariei într-un stat mai degrabă autoritar și în permanentă opoziție cu linia Uniunii Europene.

Comisia Europeană urmărește din 2010 schimbările în construcția statală, în justiție și în mass-media, pe care le face Orban. Au existat mai multe proceduri de infringement pentru a corecta legile ungare care contraveneau dreptului UE. După amenințarea cu activarea Articolului 7 din tratatele europene, Viktor Orban a făcut câteva concesii. Dar relația cu Comisia Europeană a rămas tensionată. Guvernul Ungariei refuză să preia refugiați conform deciziei Curții Europene de Justiție. Orban vorbește despre ”dictatura UE” și își face campanie pe seama ”înstrăinării prin invazia islamică” și a ”refugiaților lui Merkel”. 

Cele mai mari probleme, crede Orban, le creează cancelara Germaniei și Uniunea Europeană. Refuzul lui Orban de a se supune deciziei CEJ este fără precedent. 

Orban critică UE, dar îi ia banii

Retorica dură de la Budapesta îi surprinde pe politicienii UE, pentru că din 2004, de când Ungaria a devenit membru comunitar, este una dintre țările care primește cele mai multe fonduri UE. În ultimii zece ani, au fost livrate de la Bruxelles către Budapesta 34 miliarde de euro. ”De ce mușcă Orban mâna care îl hrănește?”, se întreabă mulți. 

Și nu hrănește numai politicieni ca Viktor Orban, ci și familia sa extinsă. Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a descoperit, în ianuarie, că o firmă a ginerelui lui Orban profitase des și în stil mare de fonduri UE. În raportul OLAF scrie despre ”mari nereguli și conflicte de interese”. În cazul de față, Ungaria ar putea fi obligată să returneze 43 milioane de euro din fonduri europene. 

Publicațiile de opoziție din Ungaria scriu mereu despre o rețea de corupție și nepotism, în care ar fi implicați și fratele și tatăl lui Viktor Orban. Ziarul "Pester Lloyd" (de limbă germană) susține că, eventual, și Orban însuși se servește din comisioane obținute prin vânzarea dreptului de ședere în UE către cetățeni străini înstăriți, așa-numita ”Golden Visa”, obținută prin cumpărarea de obligațiuni de stat în Ungaria. 

În decembrie, Comisia Europeană a adus din nou Ungaria în fața Curții Europene de Justiție de la Luxemburg, din cauza unei legi, prin care activitatea NGO-urilor a fost puternic limitată în Ungaria. Legea cu pricina era îndreptată în special împotriva miliardarului american George Soros, pe care Orban l-a declarat inamicul public numărul unu, din cauza viziunilor social-politice prea liberale ale investitorului de origine maghiară. Orban a făcut și declarații antisemite la adresa lui Soros în campania electorală. Vorbea despre un dușman internațional, necunoscut, care, în loc să muncească, speculează cu banii. Cuvintele folosite de Orban au amintit puternic de hărțuirea evreilor de către staliniști în Ungaria, după cel de-al doilea Război Mondial. 

Ungaria alege un ”bărbat puternic”

Electoratul ungar nu pare să fie deranjat de semnalele de alarmă trase de UE. Conform unui sondaj realizat de un institut sociologic din Austria, 88% din alegătorii ungari își doresc la cârma țării ”un bărbat puternic”. Cine altul ar putea fi acest bărbat puternic, dacă nu Viktor Orban, care caută apropierea altor bărbați puternici, precum președintele rus, Vladimir Putin, sau cel american, Donald Trump? 

EU nu a putut împiedica prea mult eroziunea statului de drept în Ungaria. Orban a mers de fiecare dată până la limitele legislației UE. ”Instrumentele folosite de UE până acum s-au dovedit a fi puțin eficiente”, spune Martin Michelot, de la think tank-ul Europeum, din Praga. Uniunea Europeană nu poate interveni în ordinea de stat și în structura internă a unui stat membru. Așa prevăd tratatele UE. Dar poate să verifice, dacă regulile unui stat de drept sunt respectate. 

Ungaria a scăpat de activarea Articolului 7. Dar Parlamentul European (PE) vrea să mai încerce o dată, la insistențele liberalilor. Aceștia pregătesc un raport, care conține deraierile Ungariei. Până la sancțiuni e drum lung, pentru că aceasta necesită majoritatea în plen. Partidul Fidesz al lui Orban aparține Partidului Popular European (PPE). Acesta reprezintă cel mai mare grup parlamentar în PE, care nu s-a pronunțat încă public cu privire la Orban. Dimpotrivă: șeful grupului, parlamentarul creștin-social german, Martin Weber, a recomandat electoratului, într-o revistă tabloidă din Ungaria, să-l realeagă pe Orban. 

Bani numai pentru bună purtare?

Comisarul european pentru buget, germanul Günther Oettinger, a realizat de mult că Ungaria poate fi pusă sub presiune numai prin ceea ce o doare cel mai tare: buzunarul. La propunerea lui Oettinger, mulți șefi de stat și de guvern din UE au fost de acord, la un summit din februarie, să condiționeze strict direcționarea de fonduri către Ungaria cu respectarea regulilor statului de drept. 

Vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a subliniat în repetate rânduri că o condiție primordială pentru participarea la piața comună UE este respectarea statului de drept. Iar Oettinger a mai făcut o propunere, ca de altfel și guvernul german, ca fondurile pentru refugiați și solicitanți de azil să fie alocate din bugetul UE. Ceea ce ar însemna că numai statele care acceptă refugiați ar putea primi acești bani. Ungaria, Polonia și alte state refuză vehement această idee. 

Problema este că noile reguli bugetare trebuie votate de toate statele UE. ”În cadrul negocierilor care urmează pentru bugetul UE pe perioada 2021-2027, contributorii trebuie să găsească metode prin care să-i pună pe 'copiii problemă' sub presiune”, a declarat un diplomat de la Bruxelles, care dorește să rămână anonim. Și Martin Michelot, expertul de la Praga pe probleme europene, spune că banii ar fi un instrument bun, poate singurul. ”O astfel de metodă este riscantă politic și nu se știe cât ar fi de sigură. Dar în orice caz, se pare că trebuie aplicate noi mecanisme de sancționare înaintea activării Articolulului 7”.

Prietenia ține până la bani

Reformele zonei euro, propuse de Franța și Germania, care ar putea duce în realitate la o ”Europă în două viteze”, sunt respinse de Ungaria, Polonia și alte state. Nu vor ca cei doi mari contributori să se miște mai repede, iar țările net-primitoare de fonduri să rămână în urmă.

Dar prietenia celor patru state Vișegrad se oprește la bani. Cehia ar putea deveni contribuabil în următoarea perioadă bugetară și nu vede cu ochi buni refuzul lui Orban de a se ralia la politica UE. Austria, a cărei guvern naționalist-conservator e de partea lui Orban când vine vorba despre politica referitoare la refugiați, nu rămâne pe aceeași poziție când se pune problema banilor. Cancelarul federal, Sebastian Kurz, nu vrea să-i finanțeze lui Orban deraierile de la normele UE. 

Comisia Europeană încearcă încă să găsească un compromis cu Ungaria, care i-ar permite și lui Orban să-și păstreze credibilitatea. Se știe că președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, își dorește o relație bună cu Orban. Acesta îl numește pe Juncker ”marele prinț”, referindu-se la țara sa de origine, Luxemburg. Juncker a făcut în 2015 o glumă la adresa lui Orban, salutându-l ”Bună, dictatorule!” Dar atunci încă se mai amuzau amândoi.  

Autor: Bernd Riegert / lp