Ungaria și UE: Orbán împotriva restului Europei

Luni în șir țările UE s-au certat pe această temă. S-a ajuns până la urmă la un compromis la inițiativa diplomației germane: ar urma să fie creat un mecanism de monitorizare a respectării statului de drept în țările blocului comunitar. Prin acest instrument, UE ar putea sancționa financiar statele membre atunci când încalcă normele statului de drept și valorile fundamentale ale Uniunii. Noul mecanism ar urma să fie ratificat împreună cu noul buget european și cu fondul de reconstrucție post-coronavirus, asupra cărora a căzut de acord o majoritate în cadrul UE, după dispute întinse pe mai multe luni.

Motivul pentru care există această dezbatere privind mecanismul pentru statul de drept sunt Ungaria și Polonia. Țări care s-au opus de la bun început din răsputeri acestui mecanism. Prin urmare, mecanismul a fost mult slăbit în proiectul final, față de planul cu care s-a plecat la drum - conform proiectului actual, pentru ca UE să poată sancționa financiar un stat membru este nevoie de un vot în acest sens al unei majorități calificate de minimum 15 state membre, cu o populație care să reprezinte peste 65% din populația UE. O barieră deloc de neglijat.

Dar și acest compromis este prea mult pentru cineva anume: Viktor Orbán. El a atras atenția că Ungaria va bloca prin veto noul buget comunitar. Într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European Charles Michel, președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președinției germane a UE, scrisoare publicată duminica trecută, Orbán a anunțat că Ungaria nu ar putea "oferi votul său" noului proiect de buget. Orbán a criticat mecanismul privind statul de drept pe care îl consideră prea "vag definit". Ceea ce ar favoriza, în opinia sa, potențiala abuzare politică a acestui instrument.

Politicieni care "îi mănâncă din palmă lui Soros"

Orbán se exprimase în termeni similari deja cu două zile în urmă, în declarația lui radiofonică săptămânală. El a venit chiar și cu o teorie a conspirației: mecanismul privind statul de drept ar fi de fapt ideea miliardarului american George Soros. Acesta ar fi propus deja de câțiva ani sancționarea statelor UE care refuză să primească migranți. Politicieni care "îi mănâncă din palmă" lui Soros au pus acum în aplicare acest plan, acuză Orbán.

Premierul ungar se poate baza probabil și pe sprijinul Poloniei. Și omologul său polonez Mateusz Morawiecki a menționat săptămâna trecută că Varșovia nu vrea să voteze în favoarea mecanismului privind statul de drept. Morawiecki nu a vorbit însă de un veto împotriva întregului pachet bugetar și fondului de reconstrucție.

Dacă Orbán își va pune în practică amenințarea, atunci UE va cădea într-o nouă criză adâncă - în plin al doilea val al pandemiei de coronavirus, a cărui amploare încă nu poată fi estimată de nimeni. Nu se știe deocamdată dacă diplomații de la Bruxelles și Berlin lucrează la un nou compromis cu Orbán. Dar noul buget comunitar nu poate fi adoptat fără Ungaria. Pentru acesta este nevoie de vot unanim. O majoritate a țărilor UE poate decide doar separat asupra fondului de reconstrucție.

Nouă guvernare prin decret

Dar Orbán și guvernul său ne arată în prezent cât se poate de clar că nu sunt dispuși la compromisuri și că nici nu au de gând să oprească restructurarea antidemocratică a Ungariei. Marți (10.11.), Parlamentul ungar a votat din nou în favoarea acordării de puteri speciale guvernului Orbán din cauza pandemiei. O decizie similară fusese luată și în februarie anul acesta. Acum însă este vorba de o perioadă limitată la 90 de zile, motiv pentru care în favoarea măsurii a votat și o mare parte a opoziției. Orbán poate să guverneze doar prin decret în această perioadă. La începutul anului, el s-a folosit de prerogativele sporite dobândite, pentru a adopta tot felul de măsuri care nu aveau nicio legătură cu combaterea pandemiei, ci erau împotriva opoziției sau în favoarea unor oameni de afaceri apropiați guvernului condus de el.

La scurt timp după votul pozitiv din legislativ, guvernul de la Budapesta a prezentat un nou plan de modificare a Constituției - al nouălea demers de acest tip în ultimii nouă ani. Valuri a făcut planul de a adăuga niște prevederi homofobe la legea fundamentală a țării. Acum, la un articol despre căsătorie și familie ar urma să fie adăugat următorul paragraf: "Mama este o femeie, tatăl este un bărbat."

Alegeri libere, dar nu corecte

Orbán și alți politicieni ungari de la guvernare se remarcă tot mereu prin afirmații homofobe foarte discriminatoare, prin care califică, de exemplu, homosexualii drept pedofili sau le refuză egalitatea în drepturi cu cetățenii "normali".

Probabil însă că acest aspect controversat adăugat la Constituție este menit de fapt să abată atenția opiniei publice de la altă modificare: una care prevede ca toate deciziile cu privire la fundațiile publice și averile lor să fie luate de Parlament cu o majoritate de două treimi. Acesta ar putea fi un fel de mecanism de siguranță pentru decizii netransparente ale guvernului Orbán în legătură cu astfel de fundații. De exemplu, colegiul Mathias Corvinus, un fel de școală de cadre a sistemului Orbán, ar fi primit recent, total netransparent, o avere de stat de miliarde, printre altele sub formă de acțiuni și imobile.

Tot marți, cu exact un minut înainte de miezul nopții, guvernul Orbán a introdus în Parlament un proiect de modificare a legii electorale. În sistemul electoral mixt al Ungariei, cu candidați direcți și liste de partid, singurul partid care are de profitat de pe urma schimbării este cea mai mare dintre formaţiunile politice - Partidul Fidesz al lui Orbán. Simultan, toate partidele mai mici sunt slăbite și mai mult. Printre altele, partidele ar urma să fie obligate să se prezinte în 50 de circumscripții electorale cu candidaţi, față de doar 27, cât este cazul în prezent, pentru a avea dreptul să candideze și cu listă de partid. Devine astfel și mai clar ceea ce experții electorali independenți din Ungaria au tot criticat în ultimii ani: alegerile din Ungaria lui Orbán sunt libere, dar cadrul în care au loc devine tot mai incorect.