Va rezolva UE problema Orban în 2023?

Premierul ungar a reuşit să treacă cu bine prin crize care-i ameninţau puterea. Şi în politica internă şi în cea externă, crize economice şi sociale. Dar acum Viktor Orban se află în faţa celei mai mari provocări din cei 13 ani de domnie ai săi. De aceea 2023 poate fi un an decisiv pentru politicianul de al cărui nume se leagă ascensiunea iliberalismului în Europa.

Ungaria trece în prezent prin cea mai severă criză economică de la criza financiară internaţională din 2008-2009, când ţara aproape intrase în faliment. Moneda naţională forint s-a depreciat masiv în ultimele luni şi inflaţia de peste 20 la sută ameninţă existenţa a tot mai mulţi oameni. Plafonarea preţului alimentelor şi carburanţilor a ajutat până acum prea puţin, şi pentru prima dată de la prăbuşirea comunismului a reapărut o penurie de mărfuri.

Şi tocmai în această situaţie dificilă social şi economic UE a îngheţat o parte importantă din fondurile europene destinate Ungariei, din pricina unor carenţe privind statul de drept. Este posibil să fie îngheţate aceste fonduri în totalitatea lor. La acestea se adaugă faptul că guvernul Orban este mai izolat ca oricând în Europa din pricina atitudinii sale prietenoase faţă de Rusia. Ungaria este singurul membru al UE care respinge strict sancţiunile împotriva Rusiei, care a interzis tranzitul livrărilor de arme către Ucraina pe teritoriul său. Doar cu greu a aprobat ajutoarele UE de miliarde destinate Kievului. Prin această poziţie, Orban a ajuns în interiorul UE în postura unui rău tolerat de nevoie.

Dă vina pe alţii

"Într-adevăr, guvernul Orban nu a fost niciodată într-o situaţie atât de dificilă ca acum", a declarat politologul Peter Kreko, membru al Institut Political Capital din Budapesta, liberal de stânga, pentru DW. "Asta se poate vedea şi din sondaje, care atestă că nemulţumirile devin tot mai mari, şi din protestele unor profesori şi pedagogi, neîntrerupte în ultimele luni."

Totuşi, Kreko recunoaşte că "Orban şi guvernul său se pricep de minune să dea, cu succes, vina pentru orice criză pe actori din afară, de exemplu pe UE sau pe miliardarul bursier George Soros. Orban şi partidul său Fidesz au un bazin electoral foarte stabil şi au creat, în plus, cel mai centralizat sistem politic din UE. Aceasta înseamnă că sunt mari şanse ca guvernul ungar să supravieţuiască şi actualei crize."

Dificil, dar nu pe buza prăpastiei

Economistul conservator Laszlo Csaba, care a făcut parte din cercul de consilieri ai lui Orban, şi care predă la Central European University (Budapesta/Viena), crede că actuala criză din Ungaria este mai ales o "criză a modelului Orban". "În spatele acestui model stă o politică a banilor ieftini, o politică fiscală relaxată şi cheltuieli generoase. Şi acest sistem nu mai poate fi menţinut în picioare", a declarat Csaba pentru DW. "Privit în ansamblu situaţia guvernului este dificilă, dar nu catastrofală. Ungaria se află în faţa unei recesiuni, dar nu pe buza prăpastiei, la fel ca acum 15 ani, în timpul crizei financiare."

În lunile ce vin multe vor depinde în Ungaria de virarea sau nu a fondurilor europene. Ţara este, după Polonia, una din principalele beneficiare de fonduri UE. În ultimii ani, acestea au reprezentat 3-4 la sută din PIB-ul Ungariei, cam tot atât cât creşterea economică înregistrată.

Bazar balcanic

După luni de ezitări, Comisia Europeană a stopat pentru început, la mijlocul lui decembrie 2022, plata a 6,3 miliarde de euro către Ungaria, din pricina unor carenţe privind statul de drept şi a unor acuzaţii de corupţie. La sfârşitul lunii decembrie, Bruxelles-ul a ameninţat chiar că va îngheţa în totalitate cele 22 de miliarde de euro destinate Ungariei, potrivit bugetului UE până în anul 2027. Prin asta UE ar putea precipita Ungaria într-o criză economică foarte severă.

Dar mai nimeni nu crede în Ungaria că se va ajunge atât de departe. "UE a adresat mereu în trecut Ungariei vorbe tari, dar nu a pus nimic în practică", spune economistul Laszlo Csaba. "De aceea cred că o parte din fonduri vor fi plătite. Dacă nu ar mai plăti nimic, UE nu ar mai avea nicio influenţă asupra Ungariei, şi asta nu este în interesul Bruxelles-ului. De aceea procesul de negociere va căpăta tuşele unui bazar balcanic şi la capătul său va exista un compromis."

Fofilare...

Politologul Peter Kreko avertizează însă că Orban nu va fi dispus să facă compromisuri în materie de stat de drept. "Nu putem aştepta de la un leu să devină vegetarian de pe o zi pe alta. Nu este în interesul lui Orban să înlăture pur şi simplu nepotismul şi corupţia, caracteristice guvernului său. Fiindcă asta ar însemna ca unii din colaboratorii săi apropiaţi, sau membri ai familiei sale, să ajungă chiar şi în închisoare. De asemenea, nu este caracteristic pentru sistemele iliberale să manifeste deschidere, mai ales în situaţii economice dificile. Dimpotrivă, ele tind să se închidă şi mai pronunţat."

Ambii experţi cred că Orban va încerca "să se fofileze cumva" de-a lungul crizei, atât politic cât şi economic. Csaba vede în "Afacerea Matolcsy" un indiciu în acest sens. Guvernatorul Băncii Naţionale a Ungariei, György Matolcsy, un apropiat al lui Orban de multă vreme, a criticat neobişnuit de deschis la începutul lunii decembrie politica economică a Ungariei, cerând indirect măsuri de austeritate. În Ungaria afirmaţiile lui Matolcsy au provocat o dezbatere privind gradul de stabilitate al regimului Orban.

Prea puţin, prea târziu

Csaba crede că premierul ungar controlează situaţia. "Orban are doi oameni pentru fiecare sarcină", aminteşte el. "Unii sunt mai degrabă realişti, cum este şi Matolcsy, iar ceilalţi optimişti. Dacă nu mai există alte posibilităţi, el va decide în favoarea unor măsuri realiste, dureroase, continuând să întrebuinţeze obişnuitele vorbe mari."

O asemănătoare dublă strategie constată şi Kreko în prezenta politică externă a Ungariei. Ungaria s-a certat deschis şi cu cel mai apropiat aliat de până atunci, Polonia, din pricina atitudinii lui Orban faţă de războiul purtat de Rusia în Ucraina. În decembrie premierul ungar a mers până acolo încât a dat vina pe SUA pentru izbucnirea războiului. Concomitent, a trimis-o pe preşedinta Ungariei, Katalin Novak, în vizită la la Kiev. Iar în mass media apropiate de guvern, care făceau până acum propagandă pro-rusă de ultimă speţă, se vorbeşte tot mai des de "agresiunea Rusiei".

Dar Kreko se îndoieşte că Orban va ieşi cu bine din criză cu acest fel de a face politică, că va reuşi să pună capăt izolării internaţionale în care se află şi va rezolva conflictul cu UE. "Ceea ce face acum Orban poate fi definit în următoarele cuvinte: e prea puţin şi prea târziu", consideră politologul.