1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Ungaria: un nou mandat pentru Orbán

8 aprilie 2018

Alegerile parlamentare din Ungaria au fost câștigate clar de partidul premierului Viktor Orbán, Fidesz. Ungaria și Uniunea Europeană trebuie așadar să se aștepte la o continuare a disensiunilor.

https://p.dw.com/p/2vX5h
Viktor Orban
Imagine: Reuters/L. Foeger

UPDATE: La alegerile parlamentare din Ungaria de duminică s-a înregistrat o prezență surprinzător de mare la urne, de aproape 70%. Conform rezultatelor preliminare, partidul Fidesz al premierului Viktor Orbán ar putea conta pe o majoritate constituțională.

Distribuția mandatelor conform rezultatelor parțiale (din totalul de 199 de mandate):

- Fidesz-KDNP - 134 de mandate

- Jobbik - 26 de mandate

- Socialiștii - 20 de mandate

--------------------

Din 1989 încoace, alegerile din Ungaria s-au desfășurat mereu într-o atmosferă incendiară. De această dată însă, înaintea scrutinului de duminică, climatul a fost mai tensionat decât oricând. Premierul naționalist conservator Viktor Orbán și partidul său Fidesz vorbesc de "cel mai important scrutin pentru Ungaria", în joc fiind nici mai mult nici mai puțin decât dăinuirea națiunii ungare, care se vede amenințată de "imigranți" și "forțe internaționaliste". Pentru partidele de opoziție însă, fie ele de stânga sau de dreapta, miza este salvarea statului de drept și a democrației. 

Chiar și ținând cont de obișnuita retorică de campanie din Ungaria, de aceste alegeri depinde foarte mult. Atât pentru Ungaria, cât și pentru Europa. Deoarece, din multe privințe, Viktor Orbán este un ”pionier” european. Înainte de toate e primul șef de guvern dintr-o țară a UE care a edificat un așa-numit stat iliberal, în care numeroase principii și mecanisme democratice și ale statului de drept nu mai funcționează decât formal. De aceea, oricât de mică ar fi țara cu cei zece milioane de locuitori ai săi, aceste alegeri dețin o mare importanță pentru Europa și Uniunea Europeană. 

Alegeri "libere, dar inechitabile"

Transformările survenite în Ungaria se oglindesc deja în sistemul electoral: Aleși sunt 199 de deputați, dintre care 106 prin vot uninominal în mod direct, ceilalţi fiind desemnați în baza votului pe liste. Circumscripțiile electorale au fost adaptate, deja înaintea ultimelor alegeri, nevoilor Fidesz, cel mai mare partid din Ungaria. În timp ce minoritatea maghiară din țările învecinate, care deține și cetățenia ungară, poate vota pe liste de partid, inclusiv prin corespondență, cetățenii ungari care lucrează în străinătate nu pot vota decât personal la ambasade și consulate. Din acest motiv, dar și din cauza altor condiții cadru, experții independenți vorbesc despre alegeri "libere, dar inechitabile". Aceasta pentru că formațiunea lui Orbán beneficiază din start de un avantaj. La ultimele alegerei, 44 la sută din voturi au fost suficiente pentru obținerea unei majorități de două treimi. 

Rămâne de văzut dacă Orbán și Fidesz vor putea repeta succesul din 2014. Niciun demoscop nu îndrăznește să anticipeze rezultatul, dat fiind că sondajele indică scoruri foarte diferite. Cel mai probabil scenariu ar fi următorul: Fidesz va obține majoritatea absolută, dar va rata majoritatea de două treimi. Aceasta va depinde de capacitatea partidelor de opoziție de a cădea de acord asupra unui candidat unic în cât mai multe circumscripții individuale. În cazul unui eșec, victoria Fidesz e ca și sigură. Căci formațiunea lui Orbán este aproape atât de puternică pe cât sunt toate partidele de opoziție luate împreună. Electoratul Fidesz nu este doar cel mai numeros, ci și cel mai disciplinat. 

Tamás: Legislativul ungar - doar "o formă fără fond"

Reobținerea unei majorități de două treimi ar fi pentru Viktor Orbán înainte de toate o chestiune de prestigiu și ar avea o mare putere de simbol, atât în plan intern, cât și extern. Dar la modul practic, Orbán nu are nevoie de ea. Căci în ultimii opt ani de guvernare el a transformat țara aproape din temelii, știind să se folosească de majoritatea de două treimi. Mass-media publice și private se află sub controlul guvernului sau al unor oameni de afaceri apropiați Fidesz. În administrația statului a avut loc o schimbare completă a elitei iar în posturile cheie din justiție se află executanți fideli partidului de guvernământ. Însuși Parlamentul a devenit "o formă fără fond", spune filosoful de stânga, fost dizident anticomunist, G.M. Tamás, deoarece nu se mai reunește decât rareori în plen. În plus, Orbán a desființat întreaga administrație regională, astfel încât între guvern și primarii locali nu mai există nicio instanță intermediară, susține Tamás.

Puterea lui Orbán e atât de extinsă și de cimentată pe termen lung, încât el ar rămâne teoretic cel mai puternic om al Ungariei și dacă s-ar trezi în opoziție. Cu toate acestea, conservarea puterii este pentru Orbán o chestiune esențială. Pentru că în joc se află însăși supraviețuirea "statului său mafiot", după cum susține opoziția. Aceasta este o afirmație grăitoare, în contextul în care numeroși apropiați ai premierului - membri de familie, prieteni sau colegi de partid - au acumulat averi, în parte, uluitoare prin mijloace necurate și netransparente. 

Polarizare accentuată a societății

Experți independeți apreciază expresia "stat mafiot" drept nu foarte precisă și exagerată. Economistul conservator László Csaba de la Central European University din Budapesta consideră că Orbán guvernează cu ajutorul unei "legislații excesive", intervenind puternic și în mediul IMM-urilor. Faptul că "oligarhii lui Orbán" au ajuns pe această cale să facă avere e un fenomen întâlnit, în mod similar, pretutindeni în regiune. Economistul liberal András Inotai, în schimb, vorbește de un "stat al vasalilor", în care Orbán a făcut dependent de propia sa persoană întreg mediul de afaceri. 

Opinia publică din Ungaria este, în ultimele luni, tot mai nemulțumită de numeroasele cazuri de corupție, prezumtive sau dovedite. Acestea constituie principala temă de campanie a opoziției. Orbán, în schimb, încearcă să contracareze această nemulțumire printr-o și mai accentuată polarizare, avertizând că fără el poporul ungar se va duce de râpă și Ungaria va dispărea din istorie. 

O astfel de retorică lasă să se întrevadă ce este de așteptat în cazul unei noi victorii a sa la urne: numai destindere nu. Deja după alegerile câștigate în 2014 Orbán a abandonat ideea unei linii politice mai pragmatice, dezbătută în interiorul Fidesz. Atât ungurii, cât și Europa trebuie să se aștepte la o continuare a actualei politici. 

Autor: Keno Verseck/maw