Ungaria: rebeliunea din cancelarie

Katalin Törley povestește cu lacrimi în glas cum a fost dată afară din învățământ de pe o zi pe alta, după 23 de ani de muncă. Are 53 de ani și până de curând a predat franceza la un gimnaziu cu tradiție din Budapesta, Ferenc Kölcsey. Pe 5 octombrie a primit o scrisoare de la conducerea școlii care o anunța că este destituită și că măsura se aplică imediat, pentru că ar fi încălcat dreptul la educație al copiilor. „Încă nu-mi vine să cred”, spune și se stăpânește cu greu să nu plângă.

Katalin Törley nu este o necunoscută în Ungaria. În 2016 a fondat, alături de mai multe colege și colegi, inițiativa pedagogică „Vreau să predau”, orientată împotriva politicilor educaționale ale Guvernului Orban. Un demers care s-a bucurat atunci de sprijinul larg al populației. De atunci, Törley a tot participat la protestele cadrelor didactice. A fost și în septembrie, când pedagogii s-au revoltat pentru că le-a fost interzis dreptul la grevă și au cerut măriri salariale.

Reprezentanți ai autorităților din învățământ i-au amenințat pe profesorii de la gimnaziul la care predă Törley că cine va mai participa la proteste va fi concediat. Nici Törley, nici ceilalți protestatari nu s-au lăsat intimidați. La puțin timp după, însă, profesoara de franceză și patru dintre colegii ei au primit scrisori de disponibilizare.

Disciplină în locul soluțiilor profesioniste

Pe 5 octombrie, 40.000 de persoane au participat la Budapesta, alături de profesori, la unul dintre cele mai ample proteste antiguvernamentale din ultimii ani. Motivul: modul în care guvernul Orban îi tratează pe profesori. Nu doar în capitală s-a protestat ci în multe alte localități din Ungaria.

Cazul lui Törley și al celorlalți profesori concediați este fără precedent în Ungaria. Au mai existat cazuri de intimidare a unor profesori care au criticat politicile privind educația. Nu însă concedieri colective. Cazul este simptomatic pentru politica educațională a regimului Orban, spune Katalin Törley: „Vor să ne reducă la tăcere, să impună cu forța ordinea, în loc să caute soluții profesioniste pentru problemele existente”.

Rezultate slabe la testele Pisa

Peter Rado, unul dintre cei mai buni experți în educație ai Ungariei, este de aceeași părere: de ani buni, Guvernul nu mai face nimic pentru a soluționa în vreun fel problemele acumulate în sistemul de învățământ, ci le tot împinge sub preș. „Având în vedere ineficiența sistemului, guvernul nu mai știe să reacționeze altfel decât intensificând represiunea”, a scris de curând Rado într-un articol publicat de portalul Portfolio.

Comparativ cu alte țări europene, performanțele sistemului ungar de învățământ decad de la un an la altul. Din 2010, anul în care partidul lui Viktor Orban, Fidesz, a ajuns la putere cu o majoritate de două treimi din mandatele parlamentare, rezultatele Ungariei la testul Pisa au fost tot mai slabe, ajungând înspre coada Europei și mult sub media OECD.

Hipercentralism

Pedagogii au printre cele mai mici salarii din Ungaria: salariul de bază brut pentru un pedagog care își începe cariera după sfârșitul studiilor universitare este de 850 de euro. Comparativ cu celelalte state din Uniunea Europeană care fac parte din OCDE, profesorii din Ungaria au norma de predare cea mai încărcată - 24 de ore de clasă într-o săptămână.

În 2010, Orban și partidul său au promis o reformă de amploare a educației. Așteptările multora dintre profesoare și profesori au fost înșelate. Guvernul a înființat, în 2012, o megaagenție, Centrul Klebelsberg, după numele unui politician interbelic ungar specializat în educație, însărcinată cu supravegherea elevilor și a profesorilor din întreaga țară și cu elaborarea planurilor de învățământ. Decide asupra problemelor de personal și se ocupă și de cheltuielile sau achizițiile școlilor. Mulți pedagogi vorbesc despre hipercentralizare.

Concept din secolul 19

Punctele centrale ale educației se concentrează pe educație patriotică, transmiterea sentimentului de apartenență la națiunea ungară, studii militare și întărirea capacității de apărare a Ungariei. În cuvintele lui Katalin Törley: „Actualul concept înseamnă propagandă, militarizare, autoritate. Ține de secolul 19”.

De fapt, după alegerile parlamentare din aprilie anul acesta, educația a fost plasată sub autoritatea Ministerului de Interne. „Un sistem autoritar nu are nevoie de cetățeni autonomi și luminați”, a comentat pentru DW Anna Orosz, de la partidul liberal al tinerilor Momentum, de opoziție. Orosz participă și ea la protestele educatorilor.

Sistem de caste

Cercetătorul Peter Rado acuză formarea de caste printre elevi: „Copiii săraci sau cu un status social precar sunt plasați în școli publice, cei ce provin din familii aflate la baza clasei de mijloc au acces la școlile administrate de biserici, în vreme ce școlile scumpe sunt accesibile doar celor din straturile superioare”.

Precedentele proteste au avut loc în Ungaria în 2016 și au vizat birocrația excesivă, suprasolicitarea și anularea principiilor autonomiei, cum ar fi dreptul de a alege manualele după care se predă. Nu au generat nicio schimbare, însă. Mulți dintre profesorii care au manifestat atunci au preferat să părăsească sistemul școlar de stat.

Concesii ale Guvernului Orban?

Actualele proteste se concentrează pe lucruri mai aproape de fundament: măriri substanțiale de salarii și suplimentarea sensibilă a numărului profesorilor. Răspunsul Guvernului Orban este cel puțin ciudat: acuză pedagogii că vorbesc de rău Ungaria în străinătate și că astfel determină Comisia Europeană să reducă finanțarea Budapestei, de unde ar trebui de altfel să vină măririle de salarii. În realitate, sancțiunile pecuniare de la Bruxelles vizează acuzațiile de corupție aduse lui Orban și Guvernului său.

Nu este clar dacă actualul val de proteste are capacitatea de a determina puterea politică să accepte compromisuri. „Represiunile contra profesoarelor și profesorilor arată cât de sigur de sine se simte Orban și sistemul lui și că își permite pe mai departe orice, în ciuda amplei indignări”, spune politicianul liberal Orosz.

Profesoara de franceză Katalin Törley vrea pentru început să atace în instanță concedierea. Va fi un proces care va dura luni, poate chiar ani. În prezent continuă să predea, la fundația Roma-Veritas din Budapesta, pentru copiii din comunitățile rome defavorizate din Budapesta. Câștigul nu-i ajunge pentru o existență normală, așa că va trebui să-și mai găsească un loc de muncă. Exclude să meargă la altă școală: „Dacă e să mai fiu profesor, atunci doar la gimnaziul meu”.