Orban, veto-ul şi Kiril, incitatorul la război

Premierul ungar, Viktor Orban, foloseşte dreptul de veto pe care ţara sa îl are în calitate de membră a UE în numeroase decizii şi chestiuni de ani buni, în folosul agendei sale politice. El a blocat decizii ale UE privind migraţia, a ameninţat că va recurge iarăşi la veto când s-a decis bugetul multianual al UE, la sfârşitul anului 2020, şi a împiedicat în repetate rânduri luări de poziţie critice comune ale UE în privinţa încălcărilor drepturilor omului în Israel şi China. Şi de la începutul războiului rus de agresiune împotriva Ucrainei Orban a ridicat în mod repetat obiecţii împotriva unor sancţiuni anti-ruseşti. 

Desigur că premierul ungar urmăreşte astfel mai ales impunerea unor ţeluri politice proprii şi cultivarea propriei imagini. Dar nu doar asta. Foarte frecvent prin veto sau prin ameninţarea că va recurge la veto el a evidenţiat neputinţa UE, mai ales atunci când la Bruxelles se auzeau critici legate de starea democraţiei din Ungaria sau când Comisia Europeană demara proceduri de sancţionare a încălcării statului de drept în Ungaria. 

Dar acum Victor Orban a blamat UE într-un mod fără precedent. În dezbaterea legată de cel de-al şaselea pachet de sancţiuni al UE împotriva Rusiei, în care era vorba mai ales de un embargo pe produsele petroliere ruseşti, premierul ungar a cerut din capul locului excepţii largi pentru ţara sa, pe care le-a şi obţinut. Ungaria are şi în următorii trei ani permisiunea să importe petrol din Rusia. 

Iar după ce pachetul de sancţiuni părea în sfârşit aprobat şi Bruxelles-ul anunţase deja că s-a ajuns la înţelegere, Orban a mai dat o lovitură. El a blocat prin veto includerea pe lista sancţiunilor a Patriarhului Bisericii Ortodoxe Ruse, Kiril. La Bruxelles lumea a fost surprinsă şi şocată. Cu toate acestea, Orban a avut succes. Joi, 2.06.2022, UE l-a şters pe Kiril de pe lista sancţiunilor. 

Incitare la crime de război 

Ce dimensiuni are această blamare se poate vedea analizând persoana Patriarhului. În timp ce UE a instituit sancţiuni chiar şi împotriva unor oligarhi ruşi care se pronunţă indirect împotriva războiului lui Putin, Kiril nu este doar un susţinător fidel al preşedintelui rus. El justifică războiul acestuia împotriva Ucrainei într-un fel îngrozitor, incitând indirect la crime de război. 

Kiril afirmă că Rusia nu a atacat pe nimeni şi nu face decât să se apere de duşmanii ei. În faţa acestor duşmani nu poate exista "iertare fără dreptate", iar moartea lor este "dreapta judecată a lui Dumnezeu". Concret, spune Kiril, Rusia a fost nevoită să se apere, fiindcă oamenii din Donbasul ucrainean "resping fundamental aşa-numitele valori, impuse azi de cei care revendică puterea asupra lumii întregi". Oamenii din Donbas au refuzat de pildă să organizeze parade ale homosexualilor şi de aceea vestul intenţiona să-i nimicească. Rusia nu face decât să se apere de asta, susţine Patriarhul. 

Ce-l animă pe Orban? 

Că Patriarhul Kiril se află sau nu pe lista sancţiunilor UE e mai puţin important sub aspect practic. În UE el nu a depozitat cine ştie ce averi, comparativ cu miliardele altor concetăţeni ai săi. Dar este aproape imposibil de supraestimat importanţa morală şi simbolică a ştergerii Patriarhului rus de pe lista sancţiunilor, la presiunile lui Orban. Nu trebuie uitat că însuşi Papa Francisc l-a condamnat pe Kiril cu câteva săptămâni în urmă pentru retorica sa încărcată de ură. 

Dar ce l-a animat pe Orban să-i sară în ajutor Patriarhului rus? Mai întâi trebuie menţionată dimensiunea ideologică: de la criza refugiaţilor din 2015 Orban şi guvernul său subliniază că nu au o poziţie fundamental antiumanistă ci se opun doar alienării culturale şi demografice a Europei cu ajutorul oamenilor de religie islamică. Pentru a dovedi asta, Ungaria ajută creştini prigoniţi din diverse părţi ale lumii şi şi-a intensificat relaţiile cu Bisericile creştine din Europa şi din afara ei. 

Orban şi Kiril au valori comune 

Dar relaţiile lui Orban cu Biserica Ortodoxă Rusă sunt mult mai apropiate. În timp ce premierul ungar l-a criticat în trecut în repetate rânduri pe Papa Francisc din pricina atitudinii sale faţă de refugiaţi, el este mult mai apropiat ideologic de Patriarhul Rusiei, de exemplu în privinţa respingerii homosexualităţii şi a "ideologiei de gen LGBTQ".

În februarie 2022, Orban a declarat în discursul său privind starea naţiunii că "Europa creştină este în mare pericol din cauza slăbiciunilor sale interne şi a forţei loviturilor primite din exterior. Se pare, şi eu aşa văd lucrurile, că creştinismul latin din Europa nu se mai poate ţine pe picioare. Fără o alianţă cu Ortodoxia, cu creştinismul de rit oriental, ne va fi foarte greu să supravieţuim în deceniile ce vin."

La rândul său Kiril i-a scris lui Orban cu puţine săptămâni în  urmă: "Dumneavoastră sunteţi unul din puţinii politicieni europeni care în timpul activităţii lor fac eforturi remarcabile pentru păstrarea valorilor creştine şi pentru întărirea normelor moralei publice şi a instituţiei familiei tradiţionale."

Gest în direcţia lui Putin 

Blocarea prin veto a sancţiunilor împotriva Patriarhului Kiril trebuie să fie şi un gest al lui Orban în favoarea lui Putin. Premierul ungar este singurul şef de guvern din UE care iniţial nu a condamnat deloc războiul de agresiune al Rusiei, mulţumindu-se ulterior să-l condamne în câteva cuvinte căldicele. Orban nu mai poate manifesta deschis atâta prietenie faţă de Putin, cum o făcea înainte de izbucnirea războiului.

Dar bunăvoinţa preşedintelui Putin şi relaţiile bune cu Rusia sunt de mare importanţă pentru Orban. Ungaria este una din ţările UE cel mai dependente de petrolul şi gazele din Rusia. În plus, ţara are nevoie de cooperare cu companiile nucleare ruseşti, din cauza centralei atomice de la Paks, care produce aproximativ jumătate din necesarul de curent al ţării. 

Premierul ungar este izolat 

Şi din punct de vedere politic Orban are nevoie de bune relaţii cu Putin, fiindcă la nivelul UE este tot mai izolat. Aliaţii săi de odinioară din Europa Centrală şi de Sud-Est au pierdut aproape toţi alegerile în ultimii ani, ultimul pe listă fiind premierul conservator din Slovenia, Janez Jansa. Şi axa conservatoare de dreapta Budapesta-Varşovia aproape că s-a frânt. Între cele două guverne s-a căscat o prăpastie din pricina raporturilor cu Rusia. Recent, vicepremierul polonez, Jaroslaw Kaczynski, l-a atacat cu cuvinte dure pe Orban, acuzându-l că nu este solidar cu Ucraina. 

În general şi pe termen mai lung este posibil ca Orban să-şi fi dăunat politic la Bruxelles prin blocarea sancţionării Patriarhului Kiril. Politicieni şi diplomaţi ai UE sunt mai furioşi ca niciodată pe Orban. Din Partidul Popular European, din care a făcut parte până în martie 2021 şi formaţiunea lui Orban, Fidesz, purtătorul de cuvânt în materie de politică externă, Michael Gahler, i-a scris premierului ungar: "Să vă fie ruşine! Într-o bună zi compromatul prin care ruşii vă ţin sub ascultare va fi dezvăluit. Ce blamare pentru Ungaria iubitoare de libertate!"