Unde sunt miliardele moldovenilor din „Jaful secolului”
19 iulie 2019După alegerile parlamentare din 2014, Republica Moldova a devenit scena unui scandal internațional. Acest fapt s-a datorat deconspirării unei scheme frauduloase prin care din Banca de Economii, prin intermediul Băncii Sociale și UNIBANK, a fost scos din sistemul bancar moldovenesc aproximativ un miliard de dolari. Pentru a salva situația, guvernarea a mai luat două decizii (prin premierii Iurie Leancă și Chiril Gaburici) de acordare a garanțiilor de stat pentru acoperirea găurii din sistemul bancar, iar pentru investigarea cazului a fost invitată compania Kroll.
În final,„jaful secolului” a dus la lichidarea celor trei bănci, iar în 2016 guvernul condus de democratul Pavel Filip a aprobat o lege prin care cetățenii au fost practic obligați să întoarcă acești bani înapoi în sistemul bancar. Pe lângă aceasta, lipsa progreselor în investigația și recuperarea banilor fraudați a dus și la răcirea relațiilor cu partenerii externi. Până în prezent situația nu este foarte clară, iar noul guvern de la Chișinău trebuie să depună eforturi considerabile în recuperarea banilor și pedepsirea celor vinovați.
Bani dispăruți din cauza politicienilor corupți
După deblocarea crizei politice și instaurarea unei noi guvernări la Chișinău, subiectul dispariției banilor din sistemul bancar a revenit în atenția politicienilor moldoveni. Guvernarea precedentă, condusă de controversatul Vlad Plahotniuc, nu a făcut practic nimic în acest sens. Având la îndemână primul raport Kroll, în care au fost clar descrise schemele prin care au fost sustrași banii și cine sunt beneficiarii, guvernul condus de Partidul Democrat a tergiversat investigarea. Mai mult, recuperarea banilor se făcea doar pe hârtie, iar condamnarea ex-premierului Vlad Filat a fost unica pe acest caz.
Noua guvernare de la Chișinău a creat o nouă comisie parlamentară privind frauda bancară, care a publicat în aceste zile cel de-al doilea raport al companiei Kroll, care demonstrează de fapt că din sistemul bancar moldovenesc nu a dispărut un miliard, ci suma s-ar ridica la trei miliarde de dolari americani. În plus, se pare că raportul Kroll ar avea mai multe părți. Liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, care a revenit recent în R. Moldova după ce a fost dat în căutare de fosta guvernare, a publicat cea de-a doua parte a raportului, autenticitatea căreia încă nu a fost confirmată de autorități.
Despre schemele frauduloase de dispariție a banilor a vorbit recent în cadrul unor interviuri în premieră după condamnare și ex-premierul Vlad Filat. Acesta însă a afirmat că nu a fost implicat în schemă și că ar fi nevinovat. Fostul premier spune că cel care a gândit schema furtului miliardului este actualul vicepreședinte al Partidului Democrat și cel care este considerat omul de încredere al lui Vladimir Plahotniuc, Serghei Iaralov, iar Ilan Șor ar fi unul din principalii beneficiari și cel care a aplicat schemele.
Ștefan Gligor, avocat și activist civic, este de părere că vinovați direcți și cei care au beneficiat de scheme sunt liderii politici Vlad Filat, Vladimir Plahotniuc și Mihai Ghimpu.
„Vinovată este fosta Alianță pentru Integrare Europeană și în special liderii politici, care au fost de acord să subordoneze justiția pe criterii politice. Acele anexe secrete la Acordul lor de coaliție reprezintă o violare a prevederilor Constituției R. Moldova, a legii Procuraturii și a altor legi. Acești oameni, în mod conștient, au comis o infracțiune și au mers în primul rând la anihilarea principiului separării puterilor în stat și, în al doilea rând, la subordonarea politică a justiției în interese personale. În realitate, toate partidele aflate atunci la guvernare au fost controlate de persoane fizice și au acționat în sensul îmbogățirii acelor persoane. Mandatul pe care l-au primit de la cetățeni ei l-au canalizat în două infracțiuni majore – spălarea banilor, cunoscută și ca Laundromatul rusesc, și jaful rezervelor din Banca Națională a Moldovei. Nu s-a făcut nimic până acum deoarece organele speciale au acționat până acum în sensul acoperirii jafului și nu în sensul prevenirii și recuperării banilor. Astfel, cea mai mare provocare în fața actualei guvernări este reformarea acestui sistem. Dar, din păcate eu văd stagnare totală la acest capitol și lipsă de viziune la capitolul justiție. Chiar dacă se declară că este deja voință politică, eu nu văd ca aceasta să fie susținută de acțiuni concrete”, a declarat pentru DW activistul civic.
Recuperarea cu viteza melcului
Subiectul recuperării banilor a fost mereu unul incomod pentru fosta guvernarea, fapt ce trezește bănuiala că cei vinovați ar fi fost implicați direct în schemele de spălare de bani. În lipsa altor soluții, cele trei bănci au fost lichidate, iar activele acestora, precum și unele bunuri confiscate de la Vlad Filat, au fost scoase la vânzare. Totuși, majoritatea banilor sustrași din sistem, în baza unor decizii de acordare a creditelor neperformante, au ajuns prin scheme simple în jurisdicții off-shore, iar Octavian Armașu, guvernatorul BNM, a declarat în aceste zile că din suma de recuperare ponderea banilor transferați în afară este zero. Astfel, întoarcerea banilor dispăruți rămâne în continuare pe umerii cetățenilor.
„Din octombrie 2016 și până în prezent, din bugetul de stat s-a achitat suma de 1,8 miliarde lei pentru acoperirea găurii create de furtul bancar. De cealaltă parte, din rapoartele Ministerului Finanțelor rezultă că am reușit deocamdată să recuperăm aproximativ 1,5 miliarde lei (din lichidarea activelor băncilor, vânzarea activelor luate în posesie și titluri executorii). Deci, am plătit cu 300 milioane lei mai mult decât am recuperat. Vestea proastă este că mai trebuie să plătim alte 22,7 miliarde lei (ceea ce reprezintă 13,1 miliarde datoria, plus 9,6 miliarde dobânzi) până în anul 2041, iar evidența și logica ne spun că cu cât mai mult ne depărtăm de la punctul fraudei, cu atât mai mult scad șansele să mai recuperăm din fondurile dispărute. În acest context, este binevenită crearea comisiei parlamentare privind frauda bancară, însă reiterăm necesitatea instituirii unui mecanism eficient și regulat de comunicare cu publicul privind investigarea și recuperarea fondurilor fraudate. Este important să fie publicate rapoarte periodice de progres și să aibă loc audieri regulate ale instituțiilor implicate: Agenția privind Recuperarea Bunurilor Infracționale, și Procuratura Anticorupție”, a comentat pentru DW, Eugen Ghilețchi, economist al Centrului analitic „Expert Grup”.
Cum pot fi întorși banii
Istoria recuperării banilor rămâne în continuare una plină de controverse, iar cetățenii moldoveni și partenerii externi așteaptă de la guvernarea actuală acțiuni concrete. Cu toate acestea, experții de la Chișinău rămân sceptici în privința recuperării tuturor banilor dispăruți din sistemul bancar. O altă problemă constă în faptul că unul din principalii figuranți în acest caz, Ilan Șor, a fugit din țară, iar procesele judiciare ce urmează a avea loc vor dura ani de zile. Totuși, actuala guvernare dispune de toate pârghiile pentru a acționa și a aduce cel puțin o parte din banii dispăruți.
„Recuperarea sumelor de bani care provin din devalizarea sectorului bancar din Republica Moldova și care au fost „scoși” în afara țării în următorii câțiva ani este un scenariu ce are o probabilitate mică de realizare. După ce se va stabili locația finală a surselor financiare, adică conturile din jurisdicții străine ale persoanelor terțe, ar trebui să demareze procedurile judiciare. Astfel, Republica Moldova ar trebui să inițiate procese internaționale de judecată, în care reprezentanții țării noastre vor trebui să demonstreze că banii aflați pe conturile persoanelor terțe din jurisdicții străine provin din „furtul miliardului”. Este o sarcină foarte grea, procesele vor dura ani în șir, iar multe din ele s-ar putea termina în defavoarea Republicii Moldova”, este de părere Alexandru Fală, expertul Centrului „Expert Grup”.