Un nou lockdown poate fi fatal pentru firmele moldovenești

Primul lockdown, instituit în primăvara anului 2020 de autoritățile de la Chișinău, s-a soldat cu un impact puternic nu doar asupra vieții sociale, dar și asupra activității antreprenoriale. Potrivit unui studiu realizat de Banca Mondială, circa 2% din companiile moldovenești și-au încetat activitatea, ceea ce reprezintă jumătate din cifrele înregistrate în alte 37 de țări în care s-au efectuat studii similare. De asemenea, 23% din angajați și-au pierdut locul de muncă până în luna mai 2020. Cum au rezistat afacerile din R. Moldova și cum vor face față în continuare noilor provocări, aflați din discuția DW cu reprezentanți ai mediului de afaceri din cele mai afectate ramuri.

Killer-ul micilor afaceri

Vlad Șuleanschi este un tânăr antreprenor din Chișinău, care dezvoltă o mică afacere în domeniul HoReCa, una din ramurile cele mai afectate de pandemie. Acum câțiva ani a deschis un pub în stil american în centrul capitalei, iar la scurt timp a devenit popular pentru renumitele sale aripioare la grătar. L-am întâlnit pe Vlad într-o dimineață, pregătind și dezinfectând localul pentru noi oaspeți. Acum pub-ul său „Smokehouse” poate să funcţioneze doar până la orele 22.00, iar asta e o mare problemă pentru amatorii de bere artizanală și preparate la grătar.

„A fost un dezastru. Era ceva la care nu știam cum să reacționăm, ce să facem. Trebuia repede să găsim niște soluții. 2019 a fost pentru noi un an profitabil, dar odată cu începutul pandemiei am rămas fără resurse pentru a plăti angajații și taxele. Aveam foarte multă marfă în local. Am eliberat o parte din oameni, din 25 am ajuns 17. Am încercat  să-i păstrăm pe toți, dar asta nu a fost posibil din păcate. Evident că ajutor, resurse din partea statului R. Moldova nu au fost. Toate problemele care erau atunci continuă și acum. În medie, la toți ne-au scăzut afacerile cu 58-62%. Este un dezastru economic. Avem o industrie întreagă care stă pe burtă și nimic nu se face pentru salvarea ei”, explică Vlad Șuleanschi.

După ce a depășit cu greu șocul lockdown-ului din primăvara anului 2020, Vlad se teme că localul său se va închide din nou, deoarece în ultimele săptămâni a crescut considerabil cifra cazurilor de COVID-19.

„Virusul acesta nu dispare după orele 22.00. Noi, cei din sectorul HoReCa suntem în stare să asigurăm condițiile sanitare necesare. Eu am chelneri care lucrează cu oamenii și care nu s-au îmbolnăvit de COVID-19 niciodată de când ne-am redeschis. Deci, noi nu am devenit focar de infecție, așa cum se așteptau autoritățile. Îmi pare rău că autoritățile nu văd că sectorul nostru este totuși o industrie care se află în vârful piramidei turistice sau de consum. Dacă privesc în urmă, nu știu dacă am avut posibilitatea să fac ceva mai mult. Anul trecut în martie-aprilie ar fi fost mai bine dacă era un lockdown total pe 2-3 luni, dar cu suportul statului. Și atunci noi ieșeam un pic mai ușor din toată chestia asta. Acum, eu personal încă un lockdown nu voi mai rezista”, a spus antreprenorul.

Un an cu cinematografele închise

Sergiu Cocea, directorul cinematografului „Cineplex”, ne-a întâlnit în holul pe care a reușit să-l renoveze înainte de pandemie. Cu toate că a lipit peste tot abțibilduri care atenționează spectatorii să păstreze distanța socială și a pus instalații pentru dezinfectare, cinematograful nu a mai fost redeschis de un an, restricția privind activitatea acestora fiind prelungită de mai multe ori.

„Afacerea nu aduce profit, doar pierderi și deja nu mai vorbim despre venitul ratat. În 2019 am avut profit, iar 2020 a fost un an ratat. Cinematografele din R. Moldova sunt cred unicele care nu au fost deschise deloc în timpul pandemiei și nu avem nicio idee când se vor redeschide. Din 13 martie 2020 oamenii au plecat din proprie iniţiativă în șomaj tehnic, iar până în luna august am achitat 50% din suma salariului. Dar resursele s-au epuizat. Nu poți achita un an întreg salarii fără a avea venituri. Noi acum nu avem afacere. Suntem o clădire închiriată și niște echipament. Avem cheltuieli, iar acum împrumutăm bani și nu știm cât vom exista așa. Fiecare două săptămâni așteptăm să fim redeschiși. Noi avem săli de 200 de locuri și pentru noi restricțiile de 50% de a umple sala reprezintă oricum o problemă, pentru că încasările sunt mai mici, iar cheltuielile sunt aceleași. Ideea era să lucrăm cel puțin la așa capacitate, astfel ca oamenii să poate primi salariile. Cineva s-a gândit la cei 50 de angajați pe care îi am? Un an întreg fără venit și ajutor din partea statului. Eu înțeleg că nu sunt bani în stat, dar dați-mi voie să lucrez”, apreciază Sergiu Cocea.

Cinematograful lui Sergiu dispune de șase săli cu 921 de locuri, iar înainte de pandemie localul era vizitat în medie de 5000 de spectatori săptămânal. La cinematograf veneau oameni nu doar din Chișinău, ci și din regiune, pentru că doar în capitală puteai viziona un film pe ecran mare sau în format 3D.

„Restricțiile nu sunt puse corect. Nu înțeleg cine le gândește. Dacă mergem după logica lor, atunci ne închidem cu toții și combatem virusul. Dar pe lângă pandemie noi mai avem și viață. Omul trebuie să primească salariu, să mănânce, să se îmbrace. Da, există virus, noi trebuie să luptăm cu el, dar soluția de a închide totul nu e corectă. Sunt țări care nu au închis deloc cinematografele. Da, sunt țări care le-au închis pe una sau două luni, dar nu pe un an. Rusia nu le-a închis deloc, ci doar în unele regiuni sau cu sălile pline până la 25-50%. Arătați-mi un oraș din regiune care ar fi făcut așa ceva? Cinematografele din București s-au deschis în august, apoi s-au închis în decembrie și acum iarăși. Care este logica? Pentru ce introducem restricții? Ori facem restricții pentru toți, ori nu facem nimic. De ce unii au restricții și alții nu au”, se întreabă dezamăgit antreprenorul.

Pe timp de criză, statul a ajutat doar 6% din întreprinderile afectate de pandemie

Banca Mondială a estimat că recesiunea din Moldova va atinge în 2020 nivelul de 7,2 procente din PIB, tinerii angajați fiind afectați cel mai grav. Totodată, potrivit unui sondaj realizat de aceeași instituție, circa 2% din companiile moldovenești și-au încetat activitatea și doar 5,9% dintre agenții economici din Republica Moldova au declarat că, pe timp de criză, au primit sau așteaptă să primească suport din partea autorităților statului. Pentru comparație, datele aceluiași sondaj arată că în Polonia circa 79,4% dintre firme au beneficiat de suportul statului în această perioadă de criză, în Georgia - circa 51,4%, iar în România - 48,5%.

Stanislav Madan, economist în cadrul centrului analitic „Expert-Grup”, este de părerea că cele mai afectate sectoare ale economiei R. Moldova au fost întreprinderile mici, iar pandemia va grăbi sfârșitul multor afaceri din țară.

„Cele mai afectate sectoare rămân acelea care implică interacțiunea și mobilitatea oamenilor. Vorbim despre HoReCa, unde în 2020 cifra de afaceri a scăzut cu circa 45%. Aproape jumătate dintre agențiile de turism au o scădere de 60%. Scăderi semnificative sunt în ramura activităților de recreere și de agrement, transportatorii și, în special transportul de pasageri, iar din acest motiv în 2020 cifra de afaceri a scăzut cu o treime. Anul trecut întreprinderile au utilizat cam toate rezervele de supraviețuire și o nouă carantină strictă va avea un impact mai drastic asupra afacerilor mici decât a avut anul trecut. Ele sunt epuizate de rezerve și dacă aceste măsuri de carantină vor avea loc fără nici un suport din partea statului, atunci efectele vor fi mai grave”, a conchis pentru DW economistul.