Un atentat împotriva raţiunii

Făptaşul dublului atentat comis în Norvegia şi-a primit deja prima pedeapsă : tribunalul a decis ca întreaga procedură să se desfăşoare cu uşile închise, privîndu-l astfel pe Anders Behring Breivik de ceea ce şi-a dorit mai mult, şi anume, de a avea parte de o platformă comunicaţională de pe care să-şi debiteze teoriile ucigaşe şi fantasmagoriile coram publico – relevă DIE WELT pe prima pagină.

Manifestul-pamflet de peste 1500 de pagini, lansat de asasinul ce nu-şi regretă faptele, este un Mein Kampf fără Hitler – opinează GAZETA WYBORCZA. Ziarul liberal de stînga pledează însă pentru păstrarea infamului document ca obiect de analiză pentru experţii în terorism, pentru politologi şi psihologi.

Atentatele comise de Anders Breivik au o serie de efecte colaterale. Intre altele, faptul că mass media s-a pripit, în absenţa oricărei dovezi, să atribuie explozia de la Oslo unor cercuri islamiste – constată SÄCHSISCHE ZEITUNG.

Apoi, convingerile atentatorului au evidenţiat potenţialul de ură şi distrugere al ideologiei de extremă dreaptă. Ipoteza că Anders Breivik a acţionat doar de unul singur nu trebuie să ducă la bagatelizarea pericolului pe care-l reprezintă în Europa grupările şi mişcările extremiste de dreapta - avertizează WESTFÄLISCHE RUNDSCHAU.

Vîrsta naivităţii a trecut – enunţă DE VOLKSKRANT denunţînd primejdia populismului de dreapta în Europa. Chiar dacă teoriile lui Breivik sunt un amalgam pestriţ, sursa principală care le alimentează este perfect identificabilă şi de aceea, întocmai cum organizaţiilor musulmane li se cere să se dezică de terorism, ar trebui ca şi reprezentanţilor diverselor organizaţii populiste şi extremiste de dreapta să li se ceară să se distanţeze categoric de atentatul comis de ucigaşul norvegian.

În sfîrşit, dar nu în ultimă instanţă, un alt aspect colateral al tragediei norvegiene este politica de securitate internă. Calea cea mai justă de a veni de hac terorismului este cea demonstrată de premierul norvegian Jens Stoltenberg: riposta la violenţă trebuie să fie un spor de democraţie, de transparenţă şi de omenie. Nici naivitate, dar nici o încă mai severă supraveghere de către autorităţi - recomandă SALZBURGER NACHRICHTEN.

Principiul omeniei este pus la grea încercare şi de foametea abătută peste mai multe regiuni ale Africii orientale. Subiectul, deşi recurent în paginile presei, este analizat din perspective mereu noi. Astfel LES ECHOS crede că unica modalitate de a străpunge cercul vicios creat de instabilitatea politică şi de penuria de alimente o oferă eradicarea conflictelor armate ce bîntuie în ţinuturile calamitate, precum şi aflarea unor soluţii politice şi economice, o revoluţie a economiei agrare.

Potrivit unei statistici ONU, la fiecare şase minute un copil piere de foame în Somalia - atrage atenţia LUXEMBURGER WORT, condamnînd luarea populaţiei civile drept ostatic în conflictul regional în care nici cei 8000 de militari ai Uniunii Africane nu au putut aduce pacea.

Fundamentaliştii islamişti etichetează relatările despre foametea ce face ravagii drept propagandă occidentală, iar ajutoarele alimentare oferite de comunitatea internaţională sunt respinse sau confiscate. Dar, se întreabă ziarul luxemburghez, este omenirea dispusă să impună cu preţul forţei militare, distribuirea ajutoarelor celor care au vitală nevoie de ele? Întrebarea rămîne deocamdată lipsită de răspuns.

Lipsa disponibilităţii de compromis, a cărui artă atît democraţii cît mai ales republicanii ar fi trebuit s-o înveţe de la antica Romă, generează o situaţie ce seamănă cu ruleta rusă: fiecare zi pierdută erodează şi mai grav încrederea celor care investesc în bastionul capitalismului mondial – scrie LA STAMPA.

Iar americanii asistă descumpăniţi la inconştienţa cu care soarta ţării lor este pusă în joc, completează ideea BASLER ZEITUNG.

Autor: Rodica Binder
Redactor: Medana Weident