Un an de la luarea cu asalt a Capitoliului

De fapt luarea cu asalt a Capitoliului din Washington, pe 6 ianuarie, cu exact un an în urmă, era de aşteptat. Fiindcă înainte ca secţiile de votare să se deschidă la capătul campaniei pentru alegerile prezidenţiale, preşedintele de atunci, Donald Trump, anunţase că nu poate exista decât o singură explicaţie în cazul în care nu va câştiga un nou mandat: rezultatul votului ar fi falsificat. Şi de aceea el şi milioanele de susţinători ai săi nu vor accepta înfrângerea. 

În pragul unei lovituri de stat 

Dar Trump a pierdut. Şi simpatizanţi radicali au luat cu asalt Capitoliul în ziua în care Congresul voia să confirme formal alegerea lui Joe Biden în funcţia de preşedinte. Imaginile au cutremurat deja de atunci întreaga lume. Dar numai de câteva săptămâni se ştie că SUA se aflau în pragul unei lovituri de stat reale. 

Faptul că nu a existat în clădirea Parlamentului o baie de sânge soldată eventual şi cu uciderea vicepreşedintelui, care a respectat regulile democratice în loc să execute ordinele preşedintelui, s-a datorat capacităţii de reacţie a câtorva poliţişti. A fost cât pe-aci.

Ceea ce ar fi trebuit să fie un semnal de trezire pentru toate forţele democratice, indiferent de partidul din care fac parte, a devenit din păcate doar o minge de joc în distructivul spectacol politic american. Republicanii încearcă până azi să împiedice elucidarea celor petrecute atunci. În loc să-şi vină în fire şi să se întoarcă la competiţia politică în favoarea celor mai bune argumente, în care faptele concrete şi respectul pentru alte opinii să joace un rol, tranşeele s-au adâncit. 

Democraţii se pierd în lupte interne

Din prima zi a administraţiei Biden republicanii se pregătesc deja pentru viitoarea campanie electorală. Şi în timp ce democraţii se macină în lupte intestine chiar şi mortala criză a coronavirusului este instrumentalizată politic. Importante ajutoare financiare de stat sunt blocate de republicani pentru ca nu cumva administraţia Biden să poată puncta în vederea campaniei electorale viitoare. 

Dar cea mai periculoasă este modificarea circumscripţiilor electorale, care aduce atingere drepturilor democratice fundamentale ale persoanelor de culoare şi altor minorităţi. La acestea se adaugă diverse condiţii care în esenţă urmăresc acelaşi lucru: împiedicarea potenţialilor alegători democraţi să-şi exercite dreptul de vot. 

Temelia sistemului se clatină 

Statele Unite ale Americii erau mândre pe drept cuvânt de realizările mişcării pentru drepturi civice. Chiar dacă ţara este în continuare departe de a fi desăvârşită, temelia democratică cu drept de vot pentru toţi cetăţenii părea asigurată. 

Dar nu mai este cazul. Într-o ţară în care graţie regulilor de joc din reţelele de socializare rasiştilor teoreticieni ai conspiraţiei le este mai uşor decât preşedintelui în exerciţiu să domine climatul politic, trebuie să ne aşteptăm la ce-i mai rău. Măcar pentru moment nimeni nu pare a şti ce-i de făcut pentru a-i combate pe populiştii care sunt gata să răstoarne sistemul pentru a pune mâna pe putere pe timp nelimitat.