Ultimul dangăt. „Moldova, trezește-te!”

Datele reies dintr-un sondaj realizat de Megenta Consulting la comanda International Republican Institute (IRI). Potrivit studiului, moldovenii au cea mai mare încredere în biserică, în mass-media și în armată. La polul opus: Banca Națională (care se bucură de încrederea a numai 7% din respondenți) și șeful statului - cu 8%. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri anticipate, voturile moldovenilor s-ar repartiza în felul următor: „Partidul Nostru” - 20%, PSRM - 15%, Partidul Popular European (lider Iurie Leancă) - 12%, PL și PD - câte 5% și PLDM - 3%. Aceasta în condițiile în care pragul de accedere în Parlament pentru partidele politice este de 6%.

Președinte ales de popor?

Rezultatele sondajului sunt cu atât mai alarmante cu cât Curtea Constituțională a adoptat marți o decizie prin care a dat aviz pozitiv asupra unui proiect privind revizuirea Constituţiei, depus la Comisia Electorală Centrală de către Platforma civică „Demnitate și Adevăr” (ulterior CEC a depus proiectul la Curte), prin care se urmărește modificarea legii supreme prin referendum, cu scopul de a reda poporului dreptul de a-și alege președintele.

Pe lângă alegerea președintelui de către popor, Platforma civică „Demnitate și Adevăr” își propune modificarea Constituției și la capitolul număr de deputați. Astfel, în cadrul referendumului pe care reprezentanții protestatarilor pro-europeni vor să-l convoace, cetățenii ar urma să răspundă și la întrebarea privind reducerea numărului de deputați de la 101 până la 71. O altă prevedere din Constituție pe care protestatarii își propun să o modifice este cea care se regăsește în articolul 70 și care se referă la imunitatea deputaților. Platforma „DA” își dorește ca deputații să fie lipsiți în totalitate de imunitate.

Studiul mai relevă că moldovenii sunt în căutarea unor lideri noi, care vor lupta dur contra corupției, care ar implementa reformele și ar salva cursul pro-european al țării, iar principalele persoane cu viziuni pro-europene, văzute ca fiind capabile să facă asta, sunt Iurie Leancă (17%) și ex-ministrul educației, Maia Sandu (11%). 80% dintre moldoveni au răspuns că sunt nemulțumiți de ritmul reformelor în țară, că nu au simțit nici o schimbare după preluarea guvernării (de la comuniști, în 2010) de către forțele pro-europene, iar aceasta afectează popularitatea UE în rândul basarabenilor – cota euro-optimiștilor a scăzut în Moldova până la 38% (de la 62% cât era în 2010 – scădere cu 8% numai în ultimul an). În paralel crește numărul celor care văd viitorul Republicii Moldova în Uniunea Eurasiatică patronată de Rusia – 45%. 79% dintre respondenți au spus că lucrurile în Moldova merg într-o direcție greșită, iar 95% consideră că fenomenul corupției este „o problemă majoră” sau „foarte mare”.

Alte date relevante din sondaj: 66% din respondenți se pronunță pentru alegeri parlamentare anticipate; 73% susțin că vor merge cu certitudine la vot; 63% dintre moldoveni nu se așteaptă ca în următorul an să se ateste o îmbunătățire a situației economice.

Moldoveni, vine o criză economică fără precedent!

Economia moldovenească este profund afectată de furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar al țării la sfârșitul anului 2014. Devalizarea băncilor a condus la devalorizarea bruscă și masivă a valutei naționale, iar în consecință populația a devenit mai săracă. Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Uniunea Europeană au înghețat sprijinul bugetar pentru Moldova din cauza corupției, iar luni și președintele României, Klaus Iohannis, a blocat creditul salvator promis de 150 de milioane de euro, din cauza incertitudinii politice de la Chișinău. În aceste condiții, experții economici anticipează o criză fără precedent în următoarele luni - în ajunul sărbătorilor de iarnă se vor epuiza și ultimii bani destinați pentru plata pensiilor și salariilor.

Cetățenii simt deja apropierea crizei economice: pâinea s-a scumpit din nou, începând de luni, 9 noiembrie, curentul s-a scumpit cu 36%, gazele naturale se vor scumpi în curând cu cel puțin 15%, „Apă-Canal” a cerut majorarea tarifelor cu 50%. Asta în timp ce Guvernul a mărit, cu greu (după dezbateri aprinse), salariile profesorilor cu numai 3%. Calvarul economic însă abia urmează, după ce executivul își va realiza intenția de a pune miliardul de dolari furat pe spatele cetățenilor, prin transformarea sumei în „datorie internă de stat”.

Potrivit directorului executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” de la Chișinău, Adrian Lupușor, „economia Moldovei se apropie de recesiune”. „Economia se contractă, chiar dacă statisticile nu arată deocamdată o scădere a PIB. Alți indicatori arată clar că Republica Moldova se află în recesiune. Tendința va continua în următoarele luni. Anticipăm că până la mijlocul anului viitor Republica Moldova va rămâne în această fază de recesiune a ciclului economic. Va urma apoi o stagnare. Sperăm ca la finele anului viitor să revenim la faza de creștere economică, însă există foarte multe precondiții necesare pentru această relansare economică”, a apreciat Lupușor într-un interviu acordat postului de radio „Europa Liberă”. El a precizat că „cea mai proastă variantă de evoluție a lucrurilor ar fi perpetuarea crizei economice și a celei politice, care s-ar transpune asupra unei crize ample în sectorul financiar, urmată de anumite turbulente și mai mari în Parlament și în afara Parlamentului, care ar culmina cu falimentarea modelului democratic de guvernare. Suntem într-o situație clasică în care crește rata sărăciei, cresc prețurile, scade economia, iar politicienii luptă pentru fotolii și nu promovează reforme. Este o situație extrem de periculoasă”, a atenționat Adrian Lupușor.

Pe „frontul” politic, nici o veste bună

Deocamdată, liderii partidelor parlamentare nu se pot înțelege nici măcar asupra așezării la masa de negocieri. Deranjat de arestarea liderului său și de încercarea Partidului Democrat de a-l distruge iremediabil, Partidul Liberal Democrat (partid pro-european cu cele mai multe mandate în actualul Parlament) refuză să revină la masa de negocieri cu PD, PL și „grupul Leancă” în vederea constituirii unei noi majorități parlamentare pro-europene, care să învestească un nou guvern.

Comuniștii, care sunt în cădere și care nu-și doresc alegeri anticipate, ar fi de acord să facă parte din noua coaliție de guvernare, dar, în acest caz, PL exclude orice posibilitate de a face parte dintr-o astfel de alianță. Pe de altă parte, socialiștii pro-ruși au anunțat că nu au nici un interes de a negocia intrarea lor la guvernare nici măcar într-o alianță de centru-stânga cu PCRM și PD și că își doresc alegeri anticipate.

Luni, democrații au prezentat președintelui Nicolae Timofti un plan de constituire a unei majorități parlamentare. Astfel, potrivit președintelui PD, Marian Lupu, până la sfârșitul săptămânii va fi întocmit un program pe care vor fi invitați să-l semneze, separat, toți deputații care împărtăşesc și susțin priorităţile prevăzute în document. Ulterior, cei care vor semna vor constitui o majoritate care va emana un candidat la funcția de premier. Deocamdată doar PL și „grupul Leancă” (3 deputați) au manifestat interes pentru discuțiile cu PD.

Existența Moldovei ca stat este în pericol!

Președintele interimar al PLDM, Valeriu Streleț, a declarat luni, în cadrul unei emisiuni televizate, că „existenta Republicii Moldova ca stat este în pericol” și că „situația este mai gravă ca niciodată”. El a menționat că PLDM nu vrea să negocieze cu PD, deoarece această formațiune politică nu vrea să se schimbe și nu vrea sincer să scoata din captivitate instituțiile statului: „Niciodată situația nu a fost atât de gravă ca acum. S-au adunat simultan mai mulți factori extrem de periculoși, nu doar pentru procesul politic actual și pentru siguranța cetățenilor. Și contextul regional de securitate, și contextul economic, și contextul financiar, și cel social, și tarifele... La toate astea se adaugă o profundă scindare în societate. În aceste condiții orice forță politică responsabilă trebuie să-și schimbe atitudinea față de maniera în care a participat la guvernare”, a menționat Streleț.

În contextul în care România a blocat creditul de 150 milioane de dolari, iar bani de la partenerii de dezvoltare nu mai vin, ex-premierul susține că proiectul de rectificare bugetară va trebui rescris: “La venituri trebuie tăiată prima tranșă din creditul românesc și, respectiv, cheltuielile tăiate proporțional. Asta înseamnă probleme serioase pentru buget, pentru menținerea plăților curente, pentru plata compensațiilor pentru familiile sărace la achitarea energiei electrice și gaze”, a conchis Streleț.