UE vrea să-i protejeze mai bine pe "Whistlebloweri"

În prezent, doar 10 din cele 28 de state membre ale UE oferă protecție legală așa-numiților Whistleblower, adică informatori sau denunțători care fac publice documente secrete din cadrul unor companii sau autorități, dând în vileag astfel încălcări ale legii comise de acestea, precum abuz de date, înșelăciuni fiscale, fraude și alte acte de corupție. Parlamentul European a decis cu o largă majoritate - 591 de voturi din 751 – că, în curând, acești avertizori de integritate vor fi protejați de o eventuală urmărire penală în întreaga Uniune Europeană, atunci când scot la iveală ilegalități importante, care afectează domenii ample din legislația comunitară. Și cei care îi ajută, precum și jurnaliștii care publică aceste informații vor fi protejați mai bine de posibile consecințe juridice ale acțiunilor lor.

Raportoarea PE pentru noua lege în acest sens, socialista franceză Virginie Roziere, a declarat că ultimele scandaluri de amploare privind evaziunea fiscală din Luxemburg (LuxLeaks) și respectiv evitarea plății impozitelor prin firmele offshore din Panama (Panama Papers) ar fi dovedit cât de mare este nesiguranța pentru informatori. "În ajunul alegerilor europene, Parlamentul comunitar a transmis un semnal puternic", a spus Roiziere la Strasbourg la adoptarea noului pachet legislativ. "Parlamentul a ascultat îngrijorările cetățenilor și a luat măsuri ferme pentru garantarea siguranței lor și a celor care riscă enorm făcând publice scandalurile și abuzurile."

Protecție față de urmărirea penală

Denunțătorul care a generat afacerea LuxLeaks în 2014, privind evaziunea fiscală comisă în Europa de mari concerne, a fost trimis în fața instanței în Luxemburg, alături de un coleg și de un jurnalist. Abia Curtea Supremă din Luxemburg a anulat parțial pedepsele cu suspendare dictate împotriva acestora. În numeroase țări din UE, autoritățile și firmele au putut până acum să facă recurs, invocând furtul de date sau dezvăluirea de secrete din funcționarea lor de către angajați. Acest lucru nu va mai fi posibil pe viitor, nici măcar în Luxemburg. Avertizorii de integritate se vor putea adresa, conform noii legi, unor foruri speciale, prin intermediul unor canale interne sau externe. În funcție de circumstanțele cazului, informațiile ar putea fi transmise rapid spre publicare și presei – mai ales atunci când există un pericol acut, precum alimente contaminate sau software defect.

"Ar trebui să-i apărăm pe Whistlebloweri, să împiedicăm condamnarea, concedierea sau inculparea lor, doar pentru că ei fac ceea ce este corect pentru societate", a declarat comisarul european Frans Timmermans la Strasbourg. "Exact acest lucru este asigurat de noua lege. Avertizorii de integritate pot acum informa despre încălcarea dreptului comunitar în numeroase domenii." Acestea ar cuprinde spălarea de bani, impozitele întreprinderilor, serviciile financiare, licitațiile publice, protecția mediului și consumatorului, precum și securitatea instalațiilor nucleare. Nu sunt pomenite în noua lege, care trebuie aplicată de toate cele 28 de state membre, domenii ca securitatea militară, politica externă și secretele de stat. De aceea, fondatorul Wikileaks Julian Assange, arestat recent la Londra, nu se va bucura de protecția oferită de noua legislație europeană. El a dat publicității corespondențe online și documente privind secrete militare, prin care au fost dezvăluite, printre altele, fapte reprobabile comise de soldații americani în Irak.

Jurnaliști asasinați

Eurodeputatul creștin-democrat german Axel Voss a amintit că, în 2017 în Malta și în 2018 în Slovacia, doi jurnaliști au fost asasinați pentru că ar fi publicat materiale scandaloase despre politicieni corupți. "Noile reglementări de protejare a acestor așa-numiți Whistleblower sunt răspunsul Europei la uciderea jurnalistei Daphne Caruana Galizia din Malta și a jurnalistului slovac Jan Kucziak. Ambii făceau cercetări privind fraude cu bani europeni", a declarat Voss după votul de la Strasbourg. "Țările membre trebuie să îi protejeze mai bine pe avertizorii de integritate. Este inacceptabil că structuri de protecție a acestora sunt inexistente în numeroase state membre."

Țările membre vor vota asupra noii legi în Consiliul European, ceea ce este considerat însă o formalitate. Apoi, legea va fi preluată în legislațiile fiecărui stat membru. Legea va intra în vigoare cel mai probabil în 2021. Malta și Slovacia fac parte, în context, din cele 10 țări europene în care protecția avertizorilor de integritate este deja prevăzută prin lege. Pe Daphne Galizia și Jan Kucziak acest lucru nu i-a ajutat defel. Celelalte opt țări care au adoptat deja astfel de prevederi sunt Ungaria, Irlanda, Marea Britanie, Franța, Italia, Lituania, Olanda și Suedia.