Fondurile europene și respectarea statului de drept

Imediat după încheierea summitului special al UE în care s-au decis măsuri de ajutor financiar enorm pentru a contracara urmările crizei coronavirus, premierii Ungariei și Poloniei, Viktor Orban și Mateusz Morawiecki, s-au prezentat drept învingători într-o conferință de presă comună: au afirmat că statul de drept nu va fi un criteriu la alocarea sumelor prevăzute în noul fond european de reconstrucție – exact așa cum ceruseră cei doi. În cotidianul german de mare tiraj "Bild", Orban a continuat miercuri pe aceeași temă: statul de drept ar fi pentru el un bun de mare preț, libertatea presei în țara lui ar fi garantată. La Bruxelles, puțini îl cred: împotriva Ungariei și Poloniei au loc de mai mulți ani proceduri de încălcare a tratatelor comunitare, conform Articolului 7 din Tratatul de la Lisabona, ce prevede sancționarea țărilor membre care nu respectă prevederile comunitare.

Condiționarea plăților de respectarea statului de drept există

De fapt, în timpul summitului-maraton de la Bruxelles, formulările la început foarte stricte privind criteriile statului de drept au fost în continuu relaxate. Cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, a apreciat că Ungaria și Polonia ar fi reușit să se impună "într-o măsură destul de mare". Ar fi fost "suspicios" modul în care Germania, Franța și alte țări au renunțat tot mai mult la pretențiile lor privind conectarea plăților ajutoarelor financiare de respectarea statului de drept, pentru a salva în cele din urmă compromisul acceptat pentru întregul pachet de măsuri. Aprobarea Ungariei și Poloniei era obligatorie în acest sens, pentru că bugetul comunitar nu poate fi adoptat decât prin unanimitate.

Înalți funcționari ai Comisiei au negat însă miercuri, într-o discuție pe fundal, că Ungaria și Polonia ar fi "câștigat". Statele membre ar fi decis că executivul comunitar ar urma să elaboreze un "regim de condiționalități", în care să fie incluse și principiile statului de drept. Dacă Polonia, Ungaria sau alte țări nu vor îndeplini aceste condiții, Comisia Europeană poate "lua măsuri împotriva lor care să fie adoptate cu votul unei majorități calificate în cadrul Consiliului Uniunii Europene".

Sunt posibile măsuri luate cu o majoritate calificată împotriva Ungariei sau Poloniei

În Consiliul Uniunii Europene, din care fac parte miniștrii de profil din țările membre, deciziile se iau cu majoritate calificată: o majoritate este creată prin votul a 15 state care reprezintă împreună cel puțin 65% din populația Uniunii. Polonia și Ungaria ar putea fi penalizate în acest fel la nevoie. Pe de altă parte, în Consiliul European, din care fac parte șefii de stat și de guverne ai țărilor membre, o decizie e adoptată doar dacă există unanimitate. 

Potrivit funcționarilor Comisiei, decisiv va fi ce va conține acest "regim de condiționalități" pentru a pedepsi eventuale încălcări ale prevederilor statului de drept, în legătură cu acordarea ajutoarelor financiare anti-coronavirus.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a spus miercuri în Parlamentul de la Varșovia că "Consiliul European" ar trebui să se pronunțe din nou, în unanimitate, cu privire la chestiunea condiționării distribuirii banilor din noul fond de respectarea statului de drept. Funcționarii europeni îl contrazic: hotărârile adoptate la ultimul summit spun doar că liderii celor 27 de state trebuie "să se ocupe din nou cât se poate de repede de această problemă". Regulile obligatorii ar urma însă să fie stabilite de Consiliul miniștrilor, unde se aplică majoritatea calificată, după cum susțin experți ai Comisiei Europene.

Protecție mai bună împotriva fraudei?

Profesorul Laurent Pech, expert în drept european la Universitatea Middlesex din Londra, a explicat într-o postare pe Twitter că în hotărârea finală a summitului ar fi prevăzută o legătură directă între interesele financiare ale UE și criteriul respectării statului de drept. Lucru pe care statele membre est-europene ar fi încercat mereu să îl împiedice. Totul depinde acum de ce fel de "regim de condiționalități" ar urma să fie propus de Comisia Europeană.

Comisia a precizat joi că pentru ea este foarte importantă hotărârea cu numărul 24 din documentul final al summitului, pentru a asigura folosirea onestă a banilor proveniți din bugetul comun și din fondul de reconstrucție. Acolo se precizează că "beneficiarii finali" ai subvențiilor și ajutoarelor europene trebuie să fie menționați public. Curțile de conturi și autoritatea europeană anti-corupție OLAF ar urma să primească atribuții sporite. Funcționarii comunitari consideră că aceste măsuri ajută la depistarea mai rapidă a corupției și nepotismelor mai ales în statele membre din est, beneficiare nete ale acestor ajutoare financiare europene.