UE nu ia partea lui Hosni Mubarak

Şefii diplomaţiilor europene aşteaptă de la guvernul egiptean reforme democratice într-un climat de stabilitate internă. Cei 27 au cerut Egiptului, în cursul reuniunii de la Bruxelles, măsuri treptate în vederea unor alegeri libere.

UE ia însă distanţă faţă de Hosni Mubarak. Miniştrii de externe nu au rostit public niciun cuvânt în sprijinul preşedintelui egiptean, care a fost partenerul de discuţii al UE vreme de decenii, şi care se luptă acum pentru supravieţuire politică.

Ministrul german de externe, Guido Westerwelle, a declarat în capitala Belgiei: "UE nu ia partea unor anume persoane, ci ia poziţie pentru democraţie, pentru libertatea de opinie şi pentru drepturile omului. Restul ţine de o chestiune pe care egiptenii trebuie să o decidă în spiritul dialogului."

Concluzia ministrului italian de externe, Franco Frattini, a fost următoarea: "Nu ar trebui să decidem noi niciodată cine rămâne în funcţie şi cine pleacă. Aceasta trebuie să decidă egiptenii."

UE se adresează deci mişcării democratice din Egipt, căreia însă nu-i poate oferi, cel puţin pentru moment, mai mult decât cuvinte de încurajare. Şeful diplomaţiei italiene a declarat că fiecare demonstrant paşnic trebuie să fie conştient de sprijinul UE.

Pentru orice altceva este încă prea devreme, consideră şi ministrul austriac de Externe, Michael Spindelegger. Acesta a subliniat:

"Cred că în prezent este important ca situaţia să se detensioneze, să se poată acţiona în linişte. Este important ca demonstraţiile să poată continua. Suntem total în favoarea unei atari evoluţii. Totodată, jafurile trebuie să înceteze fiindcă produc nelinişte populaţiei."

Înalta reprezentantă pentru politica de externe şi de securitate a UE, Catherine Ashton, a declarat că cele 27 de ţări membre sunt dispuse să ofere ajutor Egiptului şi acum, dar şi în viitor.

În schimb, ministrul luxemburghez de Externe, Jean Asselborn, a recunoscut că UE a pus prea mult în trecut accentul pe politica internaţională în relaţiile cu lumea arabă. "Credem, a declarat el, că am cam uitat că şi acolo trăiesc oameni care vor democraţie, care vor să aibă şi ei un cuvânt de spus."

Şi ministrul suedez de Externe, Carl Bildt, a analizat critic politica UE faţă de vecinii săi. "Ne aflăm în faţa unor situaţii dificile: în est adie un vânt rece antidemocratic, în sud sunt în plină desfăşurare mişcări de reformă. Trebuie să ne luăm vecinii mult mai în serios decât până acum." Bildt a declarat de asemenea că în această situaţie, UE îi revine rolul principal. Nimeni altcineva nu poate impune legalitate şi stabilitate.

Ieri după-amiază, miniştrii de externe ai ţărilor UE au decis de asemenea să blocheze conturile preşedintelui tunisian Ben Ali, alungat de la putere, şi ale soţiei sale. Ambii sunt căutaţi cu mandat internaţional de arestare fiind bănuiţi că s-au îmbogăţit pe căi ilicite.

În plus, UE a adoptat noi sancţiuni împotriva preşedintelui Republicii Belarus, Aleksandr Lukaşenko şi a unor reprezentanţi de rang înalt ai regimului său. Pe motiv că regimul de la Minsk prigoneşte opoziţia, UE a instituit interdicţii de viză pentru demnitarii bieloruşi şi a ordonat blocarea conturilor acestora.

Autor: Katrin Brand / Ioachim Alexandru
Redactor: Robert Schwartz