Tönnies la vânzare?

Concernul german Tönnies urmează a fi vândut, informa joi seară agenţia de ştiri Bloomberg. Afacerea de familie, a cărei valoare actuală este estimată la aproximativ patru miliarde de euro, împlineşte anul acesta 50 de ani de existenţă.

Pentru publicul larg, mai ales cel din România, gigantul procesator de carne cu sediul central la Rheda-Wiedenbrück, în landul Renania de Nord-Vestfalia, a devenit cunoscut în primăvara anului trecut, când câteva mii de angajaţi, mulţi dintre ei români, s-au infectat cu coronavirus. 

Scandalul izbuncit atunci, motivat nu doar de regimul în care se lucrează în abatoare, dar şi de condiţiile de cazare şi mai ales de rolul firmelor intermediere şi al subcontractorilor în domeniul prelucrării cărnii, era de fapt vârful aisbergului pentru compania condusă de familia Tönnies.

Înfiinţată în urmă cu jumătate de secol, mai exact în 1971, de către Bernd Tönnies, firma a cunoscut succesul cu preoponderenţă la începutul anilor 90, când fraţii Bernd şi Clemens Tönnies inaugurau, la Rheda-Widenbrück, un abator modern, cu linii de tranşare şi procesare rapidă a cărnii, mai ales de porc, cu 400 de salariaţi.

În 1994, Bernd Tönnies înceta din viaţă, la numai 42 de ani, lăsând o avere de milioane şi jumătate din afacere celor doi fii ai săi - Clemens jr şi Robert. Fratele mai mic al fondatorului concernului, Clemens Tönnies, prelua în acel moment 50 la sută din acţiuni şi se angaja să continue dezvoltarea companiei. Succesele nu au întârziat să apară. În 1997 era inaugurată o linie mare de sacrificare la care, zece ani mai târziu, erau angajaţi peste 3200 de oameni. În 2007, concernul anunţa deschiderea unui centru de logistică, special conceput pentru transportarea produselor din carne la temperaturi de 0 până la 2 grade Celsius, pe distanţe lungi. China este una dintre pieţele importante ale concernului din NRW. În 2014, era inaugurată o fabrică de produse farmaceutice, obţinute din mucoasa intestinală a animalelor sacrificate. Şi industria cosmetică beneficiază de resturile din abatoare pentru anumite ingrediente de bază.

Scandaluri interne şi externe

Succesul a fost însă destul de devreme umbrit de neînţelegerile dintre "patriarhul" Clemens Tönnies şi nepotul său Robert, care are o cu totul altă viziune asupra direcţiei în care trebuie să se dezvolte mega-concernul, devenit între timp un global-player în sacrificarea şi procesarea cărnii. În vreme ce Robert Tönnies este adeptul unor soluţii sustenabile în acord cu protecţia mediului, Clemens rămâne la variantele clasice atât în privinţa sacrificării, cât şi a procesării. Numit de presă şi "baronul cărnii", Clemens Tönnies este unul dintre cei mai contestaţi oameni de afaceri din Germania, amic cu Vladimir Putin şi foarte implicat pe piaţa din China.

Scandalurile externe au ajuns din când în când în atenţia opiniei publice, fiind însă atent controlate de avocaţii companiei, care verifică amănunţit orice informaţii şi relatări din presă legate de aspecte mai puţin plăcute din interiorul concernului. Încă din 2007, secretarul de stat în ministerul federal al Muncii Gerd Andres critica într-o conferinţă de presă condiţiile de lucru din fabricile concernului, menţionând că numai la sediul din Rheda-Wiedenbrück lucrau atunci 2000 de est-europeni şi 250 de germani. Între timp, situaţia s-a mai schimbat: în 2021, sunt peste 3000 de români care lucrează direct pentru Tönnies, la care se adaugă polonezi, bulgari şi unguri, pe lângă câteva sute de angajaţi germani (mai ales în administraţie), dintr-un total de aproape 10.000 de salariaţi.

Interesant este că Gerd Andres şi-a schimbat complet afirmaţiile, la numai câteva săptămâni, după ce a vizitat sediul central al companiei, lăudând condiţiile de lucru.

Şi Sigmar Gabriel, un alt politician faimos, social-democrat şi fost vicecancelar, şi-a modificat complet atitudinea faţă de Tönnies, după ce criticase dur condiţiile de lucru, atunci când era ministrul federal al Economiei, el acceptând însă ca, în 2020, să devină consilier al conducerii, responsabil de relaţiile cu China.

Focarul de COVID-19 din Europa

Fără îndoială însă că scandalul cel mai răsunător, care a afectat grav imaginea concernului, a fost cel izbuncit în primăvara anului 2020, când sediul central din Rheda-Wiedenbrück a devenit cel mai mare focar de COVID-19 din Europa. 

Săptămâni la rând, managerii companiei au încercat să muşamalizeze cazurile confirmate. După cum afirmau cei care îi consiliează pe angajaţi, oamenii erau trimişi acasă, în carantină, dar autorităţile nu erau anunţate, din teama de a nu opri activitatea fabricii. În scurt timp însă şi în condiţiile în care lucrătorii est-europeni erau cazaţi în condiţii insalubre, îngrămădiţi câte doi sau mai mulţi în cameră, coronavirusul s-a răspândit rapid şi adevărul a ieşit la iveală. Mai mult chiar, autorităţile locale şi federale au readus în discuţie condiţiile de lucru din abatoare, în general, şi de la Tönnies, în special, şi mai ales regimul angajaţilor, mulţi dintre ei români, racolaţi de intermediari sau angajaţi de firme subcontractoare, foarte multe din România, Ungaria, Polonia.

Ministrul federal al Muncii, Hubertus Heil a propus atunci schimbări fundamentaleîn această branşă şi a interzis, de la 1 ianuarie 2021, activitatea firmelor subcontractoare în abatoare. De la 1 aprilie 2021, ar trebui să dispară şi forţa de munca "împrumutată" prin intermediul unor firme care pun la dispoziţie personal pentru activităţi temporare.

Românii din abatoare în 2021

Redacţia DW Română a fost recent contactată de mai mulţi angajaţi de la abatorul din Rheda-Wiedenbrück, care atrag atenţia asupra mai multor nereguli legate de activitatea lor în cadrul gigantului concern. Aceştia au povestit că au fost recrutaţi de firme româneşti, că au sosit în Germania în ianuarie 2021, fără a avea iniţial un contract de muncă, că li s-au făcut teste mai mult formale la vamă, în momentul în care au părăsit România, că sunt cazaţi, în continuare, câte doi în cameră, opt într-un apartament, că le-au fost reţinute actele de identitate şi că persoanele de contact sunt în continuare cele de la firmele care lucrau cu Tönnies şi în trecut.

Parte dintre aceste informaţii au fost confirmate şi de purtătorul de cuvânt şi unul dintre managerii concernului, Dr. André Vielstädte. "Circa 2000 de angajaţi beneficiază şi de cazare. Nu este neobişnuit ca aceştia să îşi împartă câte doi un dormitor", ne-a declarat acesta. Întrebat dacă salariaţii trimişi în izolare sau carantină primesc strictul necesar, Dr. André Vielstädte a precizat că "depinde de fiecare caz în parte şi de situaţia particulară a persoanelor în cauză". Angajaţii care ne-au contactat pe noi la redacţie spuneau că au fost nevoiţi să facă presiuni pentru a primi strictul necesar în cele două săptămâni de carantină.

Foarte interesant este însă şi că managerul companiei a confirmat că lucrează în continuare cu firme de "recrutare şi consultanţă". Altfel spus, vechile firme subcontractoare (intrate în faliment la sfârşitul anului 2020) au revenit în activitate cu alte denumiri, dar cu acelaşi personal şi cu atitudine aproape identică faţă de salariaţii români.

Tönnies la vânzare?

Deşi, în trecut şi acum, conducerea concernului a negat și neagă intenţia de a vinde pachetul majoritar de acţiuni unor investitori străini - printre cei interesaţi sunt americanii de la Tysoon Foods, brazilienii de la JBS sau chinezii de la WH Group - analiştii economici sunt de părere că vânzarea este singura opţiune pentru atât de frământata dinastie Tönnies. Peter May, consilier în afaceri de familie, crede că înstrăinarea companiei ar fi "singura soluţie raţională". "În sfârşit s-ar instala liniştea în companie", crede May, citat de publicaţia Handelsblatt.

Există însă şi opţiunea ca o posibilă vânzare a acţiunilor să echivaleze cu preluarea controlului de către unul din cei doi Tönnies, Clemens sau Robert, care se luptă pentru supremaţie în cadrul concernului.

Piaţa globală de carne este în mişcare. Iar o preluare a gigantului din Europa (Tönnies a înregistrat o cifră de afaceri record în 2019 de 7,3 miliarde de euro) ar însemna o puternică poziţionare la nivel mondial.