1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Trădarea eroilor din Azovstal

Petre M. Iancu
18 mai 2022

Ce întuneric s-a lăsat la Mariupol. În atâtea suflete. Mă înclin adânc în fața durerii soțiilor lor. Mă înclin la fel de adânc în fața președintelui Zelenski. Sunt întristat? Bineînțeles. Dar sunt și foarte furios.

https://p.dw.com/p/4BSAZ
Explozii la uzina Azovstal din Mariupol
Explozii la uzina Azovstal din Mariupol Imagine: Alexander Ermochenko/REUTERS

Și mărturisesc onest că nu prea înțeleg. Nu știu ce înțelegeri au încheiat ucrainenii cu regimul Putin cu privire la eroii din Azovstal. Dar am pentru ei vești triste. Una e pentru președintele Zelenski.

Moscova te-a trădat, ca de obicei, dovedind că nu se pot încheia niciun fel de înțelegeri cu rușii lui Putin.

O știai la fel de bine ca mine. Dar prețuiești viața. Mai ales viața eroilor patriei tale. Pe drept. Mâhnit și îndoliat de perspectiva morții lor brave ai sperat, inutil, într-un rest de onestitate la Moscova. Și poate într-un miracol. Încă unul, după ce batalionul Azov a ținut în loc trei luni zeci de mii de militari inamici, epuizând imense resurse al trupelor invadatoare.

Ei bine, miracolul suplimentar nu s-a mai produs. Te-ai înșelat, domnule președinte. Ai capitulat la Mariupol ca să-i salvezi. Probabil că n-ai avut încotro.

Dar spune lucrurilor pe nume. Vitejii luptătorii din Azovstal nu vor figura mult și bine în schimburi de prizonieri, pentru că Rusia dughinist-putinist-neonazistă are nevoie de țapi ispășitori cu etichetă falsă de naziști.

Le-a lipit pe frunte eroilor din catacombele uzinei această etichetă. Iar acum îi va expune celor mai atroce chinuri și umilințe. Trădătorii vor adopta încă o fărădelege zisă ”lege” în Duma lui Putin, instituția dictatorului cea imposibil de calificat drept parlament. ”Legea” le va împiedica repatrierea, va cere ca ”naziștii” să fie deferiți ”justiției” ruse, una care slujește oricărui tiran și cleptocrat, numai dreptății nu. Și, din rațiuni ideologice și propagandistice, le va rezerva, cine știe, pedeapsa capitală.

Primele demersuri pe acest drum sinistru le-au și făcut, la Moscova, slugile tiranului. Miercuri, Duma rusă va delibera proiectul care cere interzicerea includerii ”criminalilor naziști” în schimburi de prizonieri. Iar la 26 mai Curtea Supremă se va ocupa de desemnarea regimentului Azov ca ”grup terorist”.

Știu, nu e nici vina eroilor din noul Los Alamos, cel ucrainean, care a devenit uzina de la Mariupol, nici vina ta. Ori a celor de la Kiev. E mai degrabă culpa unui Occident care n-a crezut nici în tine, nici în ei. Dar s-a ploconit decenii la rând la porțile Kremlinului. Un Vest care nu v-a susținut destul și din timp, nu vă ajută nici acum îndeajuns, astfel încât să puteți contraataca pe front larg în sud.

V-ați strigat durerea nu o dată. Sunt surzi, știu. Decrepitudinea lor e scandaloasă, corupția lor morală este legendară. Dar proști nu sunt nici ei, nici criminalii de război în fața cărora au stat atâta amar de vreme sluj.

Știu toți cât de enorm de mult valorează viața eroilor din Azvostal pentru Ucraina. Vor face totul pentru a demonstra că numai eroi nu sunt. Iar cei pe care îi vor avea în custodie: îi vor chinui, schingiui, tortura. Psihologic, dacă nu și fizic. Vor muri, poate, în cazne și suplicii atroce.

Nu era așadar mai bine să nu mai alimentați iluziile multora cu privire la posibilitatea încheierii de acorduri negociate cu un regim fascist? Ori amăgirea în șansa unui schimb de prizonieri?

Nu era poate mai bine, dacă tot au pășit, tragic, pe drumul eroismului, calvarului și al martiriului, ca acești oameni să-și asume până la capăt fie și un sfârșit cumplit, dar probabil mai puțin umilitor și dureros, mai demn decât destinul pe care l-il rezervă regimul Putin?

Repet. Nu înțeleg. Nu știu. Sunt pesemne mulți ca mine. Suntem o uriașă grămadă, presupun, cei cărora ne e peste puteri să înțelegem. Dar ce tristețe ne-a cotropit. Ce jale nesfâșită ne-a invadat și covârșit!

Dar știu vorba teologului englez Thomas Fuller din cartea sa despre Sfânta Scriptură. În 1650, el scria: ”It is always darkest just before the Day dawneth”. Nimic nu e mai întunecos decât ceasul care precedă răsăritul… Fie ca zorile să se grăbească…