Trei condiții magistrale pentru dezvoltarea Moldovei

De asemenea, oficialul german a insistat asupra reformei administraţiei publice şi a vorbit despre importanța restabilirii urgente a relaţiilor cu partenerii externi, în special cu principalii donatori – FMI și Banca Mondială. Să amintim că în 2011, pe fundalul crizei economice si financiare, Fuchtel a fost numit trimisul special pentru Grecia al cancelarei Angela Merkel.

Oficialul german a reconfirmat că Germania va susţine Republica Moldova în promovarea reformelor şi în domeniul integrării europene. S-a vorbit chiar despre posibilitatea acordării asistenţei în domenii economice concrete, dar cu condiția asigurării independenței instituțiilor de drept și de reglementare.

Pavel Filip: „Apreciem și exprimăm recunoștință”

Premierul Pavel Filip a apreciat faptul că ”autorităţile germane menţin în continuare Republica Moldova în lista statelor beneficiare de asistenţă din partea Guvernului Republicii Federale Germania”. Potrivit lui, domeniile prioritare de cooperare sunt guvernanța și dezvoltarea economică. În acest sens, premierul moldovean a menționat că „urmează să fie organizată cât mai curând posibil o nouă rundă de negocieri privind cadrul de cooperare moldo-germană”.

De asemenea, Pavel Filip a exprimat recunoștință părții germane pentru sprijinul politic constant acordat în soluționarea problemei transnistrene. El a spus că Moldova mizează pe susținerea Germaniei în contextul exercitării Preşedinţiei în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.

Hans-Joachim Fuchtel și ministrul moldovean al Economiei, Octavian Calmîc, au discutat despre implementarea proiectelor investiționale și instruirea managerilor și cadrelor profesionale pentru companiile din Republica Moldova. Hans-Joachim Fuchtel a menționat că instruirea profesională duală este foarte importantă și a exprimat disponibilitatea părții germane de a acorda întregul suport autorităților moldovene în implementarea programelor educaționale: „Instituțiile din Germania ar putea să se implice mai activ în aceste procese, dar pentru a obține rezultatul scontat așteptăm și o implicare mai activă a partenerilor din Republica Moldova. Acest lucru este foarte important acum, când autoritățile Republicii Moldova întreprind pași concreți pentru modernizarea economiei, crearea unui mediu atractiv pentru mediul de afaceri și pentru investițiile străine”, a spus oficialul german.

Ute Kochlowski-Kadjaia: „Investitorii au nevoie de securitate juridică!”

Directorul Asociației Europa de Est, Ute Kochlowski-Kadjaia, a menționat că mai multe întreprinderi mici și mijlocii din Germania au manifestat interes sporit față de posibilitatea inițierii și dezvoltării unor proiecte investiționale în Republica Moldova, considerând piața moldovenească „una de perspectivă”: „Dar pentru aceasta avem nevoie de cadre profesioniste, securitate juridică și o implicare mai activă, inclusiv cu fonduri, din partea partenerilor moldoveni”, a precizat Ute Kochlowski-Kadjaia.

Actualmente, în Republica Moldova activează 404 întreprinderi cu capital german. Germania se clasează pe locul 5 în topul țărilor care au investit în capitalul social al Republicii Moldova şi pe locul 6 după numărul de întreprinderi moldovenești în care Germania a investit.

La întrevederea lui Hans-Joachim Fuchtel cu ministrul moldovean de Externe, Andrei Galbur, s-a discutat despre promovarea dialogului politic în contextul exercitării de către Germania a preşedinţiei OSCE. Ministrul Galbur a vorbit despre determinarea Guvernului de a implementa reformele prevăzute în Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, precum şi de a intensifica procesul de negocieri în formatul „5+2” în vederea identificării unei soluţii politice pentru conflictul transnistrean. Oficialul german a dat asigurări că Germania este un partener de nădejde al Republicii Moldova în ceea ce privește reglementarea conflictului transnistrean.

Context economic dezastruos

Vizita lui Hans-Joachim Fuchtel are loc într-o perioadă extrem de complicată din punct de vedere economic pentru Republica Moldova, autoritățile pretins pro-europene irosind sprijinul popular prin faptul că reacționează suspect de cuminte și foarte târziu la cazurile de corupție mare. Renegarea de către autorități a nevoilor oamenilor și încercarea de a pune pe spatele cetățenilor efectele proastei guvernări a generat reluarea protestelor stradale, un miting antiguvernamental de amploare fiind preconizat pentru duminică, 24 aprilie.

Statisticele pivind evoluţia comerţului exterior în primele luni ale anului curent demonstrează că țara pur și simplu nu mai are ce exporta. În primele două luni ale anului 2016, exporturile de mărfuri moldovenești au înregistrat o scădere de peste 29% - până la 155,9 milioane de dolari. Principala piaţă de desfacere a mărfurilor din Republica Moldova rămâne Uniunea Europeană, unde ajung 66% din exporturi. Dar şi livrările pe piaţa UE s-au diminaut cu peste 20%.

Şi în România, care de doi ani a devenit cea mai mare piață de desfacere a produselor moldovenești (ajungând să deţină o cotă de 23% - mai mult decât tot spaţiul CSI), exporturile au scăzut cu 6,5%.

Pe prima poziție în clasamentul țărilor din care Republica Moldova importă mărfuri se află Federația Rusă, cu o cifră de 104,1 milioane de dolari. Pe următoarele locuri se plasează România, China, Ucraina și Turcia.

O situație și mai dramatică se înregistrează în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, controlată de un regim separatist pro-rus. Șeful băncii centrale transnistrene, Eduard Kosovki, a anunțat la ședința sovietului suprem de la Tiraspol (pretinsul „parlament” al republicii separatiste) că bancă centrală a Transnistrei „a epuizat în totalitate rezervele valutare și nu poate scoate pe piață dolari pentru a acoperi necesitățile agenților economici care importă mărfuri… și nici măcar a cetățenilor care vor să schimbe sume mici de ruble”.