"Trebuie să luptăm!"

-Preşedintele Zelenski îndeamnă cetăţenii la rezistenţă

-Ministrul ucrainean de Externe adresează o rugăminte omologului său american

-Oraşul Mariupol se vede supus unei "blocade umanitare"

-Premierul israelian se întâlneşte cu Putin la Moscova şi apoi cu Scholz la Berlin

-Naţionalitatea refugiaţilor ucraineni nu este decisivă în Germania

-Mastercard şi Visa îşi suspendă afacerile cu cărţi de credit în Rusia

Preşedintele Ucrainei Volodimir Zelenski şi-a îndemnat compatrioţii să alunge din ţară trupele ruse. "Trebuie să ieşim din case! Trebuie să luptăm! Cu orice ocazie care se iveşte", a declarat Zelenski într-un alt mesaj video publicat sâmbătă seară. Ucrainenii ar trebui "să alunge acest rău din oraşele noastre", aşa cum s-a întâmplat la Cherson, Berdiansk sau Melitopol. Din oraşele enumerate de Zelenski au parvenit zilele trecute relatări potrivit cărora oameni neînarmaţi ar fi ieşit să înfrunte unităţi ruse. Dat fiind că oamenii au avut curajul să facă asta, ocupaţia este numai provizorie, a declarat Zelenski.

El s-a adresat şi cetăţenilor autoproclamatelor "Republici Populare" Doneţk şi Luhansk din estul ţării. "Dacă memoria nu v-a fost ştearsă prin propagandă, dacă ochii voştri nu sunt închişi de frică - luptaţi! Pentru drepturile voastre, pentru libertate, pentru Ucraina!" Zelenski s-a declarat conştient de faptul că mulţi oameni de acolo cred că Ucraina îi urăşte şi guvernul de la Kiev le distruge oraşele. "Dar comparaţi regiunea Doneţk după opt ani de război cu Harkov după opt zile de război", i-a îndemnat preşedintele.

Pe fundalul agravării situaţiei din Ucraina, Zelenski a avut o nouă convorbire telefonică cu preşedintele SUA, Joe Biden. Pe Twitter el a anunţat că discuţia s-a axat pe "chestiuni de securitate, sprijin financiar pentru Ucraina şi continuarea sancţiunilor împotriva Rusiei". Casa Albă a comunicat că în discuţia cu o durată de 30 de minute, preşedintele Biden a evidenţiat paşii parcurşi de SUA şi aliaţii lor "astfel încât costurile suportate de Rusia pentru agresarea Ucrainei să sporească".

Kuleba cere înarmarea Ucrainei

Ministrul ucrainean de Externe Dmytro Kuleba l-a rugat pe omologul său american Antony Blinken să trimită ţării sale noi livrări de armament. Ucraina are nevoie urgentă de avioane de luptă şi de arme antiaeriene, a declarat el în cursul unei întrevederi avute cu Blinken la graniţa polono-ucraineană, desfăşurată în condiţii severe de securitate. "Cred că poporul ucrainean poate vedea această întâlnire ca pe un semnal foarte clar că avem prieteni care ne stau alături în toată puterea cuvântului", a afirmat Kuleba.

El a criticat concomitent refuzul NATO de a impune o interdicţie de zbor în spaţiul aerian ucrainean. Alianţa declarase vineri că o astfel de măsură ar provoca un conflict direct între NATO şi Rusia, urmarea fiind extinderea războiului. Dar independent de asta, Blinken a subliniat că sprijinul pentru Ucraina nu va fi doar continuat, ci "va lua amploare".

Batalioanele de voluntari fac înrolări masive

De la izbucnirea războiului, mai bine de 100.000 de voluntari s-au alăturat Forţelor Ucrainene de Apărare a Teritoriului, informează guvernul de la Kiev. Batalioanele de voluntari nu vor fi dizolvate la sfârşitul războiului, ci vor fi integrate în structurile de apărare a ţării, a informat ministra adjunctă a Apărării, Hanna Maliar. Cifra numită de ea nu poate fi însă verificată din surse independente.

Noi negocieri sunt programate luni

O a treia rundă de negocieri între Ucraina şi Rusia va avea loc la începutul săptămânii viitoare. Anunţul a fost făcut pe Facebook de conducătorul delegaţiei ucrainene, David Arahamia. Ulterior, politicianul rus Leonid Zluţki a declarat la televiziunea publică: "A treia rundă poate într-adevăr să aibă loc zilele viitoare. Posibil este luni, 7 martie." Iniţial existase aşteptarea ca tratativele să continue deja la acest sfârşit de săptămână.

În cadrul celei de-a doua runde de negocieri, părţile au convenit joi înfiinţarea unor coridoare umanitare pentru a înlesni retragerea civililor din regiunile în care se dau lupte. Dar sâmbătă acţiunea de evacuare a oraşului-port Mariupol a eşuat şi cele două tabere beligerante s-au învinovăţit reciproc pentru asta. În cele din urmă Rusia a comunicat sâmbătă seară că va continua atacurile asupra oraşelor Mariupol şi Volnovaha.

Ştiri dramatice din Mariupol

Potrivit organizaţiei "Medici fără Frontiere" (MSF), situaţia din Mariupol este "catastrofală" şi se înrăutăţeşte pe zi ce trece, a declarat coordonatorul MSF pentru Ucraina, Laurent Ligozat. Este "imperios necesar" ca populaţia civilă să fie scoasă din oraş printr-un coridor umanitar, a cerut el.

Primarul din Mariupol, Vadim Boicenko, a vorbit despre o "blocadă umanitară" de care se fac vinovate unităţi ruse. Acestea au întrerupt toate cele 15 reţele de curent care aprovizionează oraşul. Dat fiind că centralele termice au nevoie de curent pentru a funcţiona, oamenii stau în frig. Nici reţeaua de telefonie mobilă nu funcţionează fără curent. Încă înaintea izbucnirii războiului principala conductă de aprovizionare a oraşului cu apă potabilă a fost închisă, iar după cinci zile de război nu mai funcţionează nici sistemul de avarie. Miza acestui război este "eliberarea Ucrainei de ucraineni", a conchis Boicenko.

Premierul israelian în misiune de mediere

După neanunţata sa vizită la Moscova, premierul israelian Naftali Bennett a efectuat sâmbătă seară o surprinzătoare oprire la Berlin, fiind întâmpinat de cancelarul Olaf Scholz.

Potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului, Steffen Hebestreit, Bennett l-a informat pe cancelar despre rezultatul convorbirii avute în aceeaşi zi la Moscova cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. Scholz şi omologul său israelian "au convenit să rămână în această chestiune într-un contact strâns. Ţelul comun este încetarea cât mai grabnică a războiului din Ucraina", a informat Hebestreit noaptea trecută.

Faeser: "Vrem să salvăm vieţi"

Germania vrea să preia refugiaţi din Ucraina indiferent de naţionalitatea lor. "Vrem să salvăm vieţi. Asta nu depinde de paşaport", a declarat ministra federală de Interne, Nancy Faeser, pentru ziarul "Bild am Sonntag". Marea majoritate a refugiaţilor sunt cetăţeni ucraineni. Oamenii din alte state, care au deja drept de şedere în Ucraina, aduc cu sine în Germania acest statut, a explicat politiciana social-democrată. "Nici aceştia nu vor trebui să treacă prin complicata procedură de acordare a azilului", a precizat ea. O "pierdere de sub control" a intrărilor în ţară, aşa cum s-a întâmplat în 2015, nu se va repeta, a asigurat Faeser.

Potrivit estimărilor Organizaţiei Mondiale pentru Migraţie (IOM), până la 225.000 de refugiaţi din Ucraina ar putea solicita adăpost în Germania. Potrivit ONU până acum s-au refugiat din Ucraina 1,3 milioane de persoane, majoritatea fiind primite de ţara vecină Polonia.

Visa şi Mastercard se retrag din Rusia

Urmând exemplul multor firme vestice, cele mai mari două companii de cărţi de credit din lume îşi stopează afacerile din Rusia. Mastercard şi-a justificat decizia prin "natura fără precedent a conflictului actual şi nesiguranţa economică" din Rusia. Visa a declarat că va colabora "numaidecât" cu "clienţii şi partenerii săi din Rusia pentru a stopa zilele viitoare toate tranzacţiile prin Visa". Ulterior toate cărţile de credit eliberate în Rusia nu vor mai funcţiona în străinătate, iar cărţile de credit eliberate în străinătate nu vor mai funcţiona în Rusia. Mastercard a anunţat măsuri identice.

ia / das (dpa, afp, rtr, kna)