Dialogul între Kosovo şi Serbia, întrerupt

Doar o coincidență sau, totuşi, un act de răzbunare? Decizia Curții Constituționale din Kosovo de a revizui acordul dintre Serbia și Kosovo survine la doar o zi după ce Kosovo a eşuat în încercarea de a deveni membru al Organizației Culturale a Națiunilor Unite (UNESCO). Cu ajutorul Rusiei, Serbia a folosit toate mijloacele diplomatice pentru a preveni aderarea Kosovo la UNESCO. Premierul kosovar Isa Mustafa a catalogat acest lucru drept "o campanie rasistă".

Serbia vecină, care nu recunoaște suveranitatea fostei sale provincii, a denunțat imediat hotărârea curții ca o violare fără precedent a acordului convenit cu autorităţile de la Bruxelles. Şeful diplomaţiei sârbe Ivica Dacic a spus că decizia Curţii Constituţionale din Kosovo este scandaloasă, iar ea reprezintă o "încălcare de cuvânt" şi o "lovitură dură" dată dialogului între Belgrad şi Priştina. Mai mult, Dacic consideră că asemenea mişcare este "o mare ameninţare pentru stabilitatea regională din Balcani".

Nicio normalizare deocamdată

Serbia și Kosovo au semnat un acord de normalizare a relațiilor bilaterale în aprilie 2013, sub medierea UE. La 25 august 2015 termenii acordului au fost încă o dată confirmaţi. Premierii Isa Mustafa și Aleksandar Vucic au convenit asupra înfiinţării Asociației municipalităţilor sârbe din Kosovo. Acordul, care ar acorda zonelor etnice sârbe din Kosovo puteri locale mai mari, cu posibilitatea finanțării de la Belgrad, a provocat proteste de stradă conduse de opoziție și scene violente în parlamentul din Kosovo.

Curtea a fost sesizată la sfârșitul lunii octombrie de președinta Kosovo, Atifete Jahjaga, după ce opoziția a cerut timp de mai multe săptămâni abandonarea acordurilor încheiate la Bruxelles, considerând că acestea adâncesc diviziunile etnice și consolidează prezența Serbiei în Kosovo, majoritar populat de musulmani de origine albaneză.

Cu toate acestea se vorbeşte şi despre o posibilă acţiune de răzbunare împotriva Serbiei, mai ales că justiţia nu se bucură de o imagine prea bună în Kosovo - lucru precizat şi în raportul Comisiei Europene, marţea trecută: "justiţia este predispusă la influenţe politice".

Independenţa Kosovo, proclamată în 2008, a fost până în prezent recunoscută de 111 ţări, printre care 23 din cele 28 de state membre ale UE. Serbia respinge cu fermitate recunoaşterea Kosovo. Speranţa Belgradului este însă că va putea începe, încă de anul acesta, negocierile de aderare la UE. Capitolul 35 al acestor negocieri se referă explicit la normalizarea relaţiilor cu Kosovo.

Cu toate acestea, nu este clar când ar putea Serbia să ia decizia finală privind recunoașterea Kosovo, de vreme ce negocierile de aderare pot dura chiar şi ani de zile. Unii comentatori sunt de părere că, într-un final, Serbia va fi nevoită să recunoască Kosovo şi spun că UE ar trebui să facă presiuni asupra ambelor ţări pentru a relua şi aprofunda dialogul.

Curtea Constituțională are la dispoziție 60 de zile pentru a decide. Punerea în aplicare a acestui acord era de așteptat să fie finalizată în principiu până la sfârșitul anului.