Tendințe de separatism la Bălți!

Scenariul seamănă cu un plan periculos de federalizare forţată care, se pare, are girul Rusiei. Aleșii locali din municipiul Bălți (al doilea oraş ca mărime din Moldova) au decis să organizeze un referendum privind autonomia locală pe 1 noiembrie 2015.

Decizia de a desfășura referendumul a fost votată de aceeași consilieri comuniști care, la sfârșitul lunii martie 2012, fiind încurajați de liderii PCRM de la Chișinău, au profanat drapelul național, votând arborarea unui steag bicolor (roș-albastru, atribuit de comuniști domnitorului Ștefan cel Mare) pe instituțiile publice. Procuratura a pornit atunci o anchetă, rămasă neîncheiată.

„Omuleți roșii” la Bălți

Potrivit legislației moldovenești, referendumul local poate fi anunțat și desfășurat doar de către autoritățile centrale. Dacă nu va fi anulat de către instanțele de judecată, locuitorii din Bălți ar urma, în cadrul plebiscitului, să răspundă la întrebarea dacă sunt de acord cu extinderea atribuțiilor autonomiei locale a municipiului Bălți în componența Republicii Moldova.

Premierul Chiril Gaburici, agreat și învestit în funcție cu votul alianței minoritare (PLDM-PD) și al comuniștilor, a exprimat poziții duplicitare față de controversata decizie a Consiliului Municipal Bălți. Marți, el a spus, cu referire la votul de la Bălți, că „oamenii pot să facă ce vor”: „Cred că se respectă legislația. Haideți să vedem cum va merge această inițiativă!”. Miercuri, 27 mai, după ce inițiativa comuniștilor de la Bălți a fost criticată de liderii coaliției minoritare, el a revenit cu un mesaj pe Facebook în care a anunțat că a dispus Cancelariei de Stat ca, prin Oficiul Teritorial Bălți, să conteste în instanță decizia Consiliului Municipal Bălți de a organiza un referendum privind extinderea autonomiei locale.

Chișinăul se opune

Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu, a anunțat că s-a adresat Procuraturii Generale și Serviciului de Informații și Securitate să intervină în acest caz „pentru a apăra interesele țării” și a calificat inițiativa consilierilor de la Bălți ca fiind „periculoasă pentru unitatea statului”.

La rândul său, unul din fruntașii PLDM, Valeriu Streleț, a apreciat că inițiativa organizării unui referendum la Bălți „poartă un caracter provocator, ţinând cont de perioada sensibilă prin care trece Republica Moldova” și „este una inspirată de anumiţi actori politici care fac o agendă politică a unor state străine”. Potrivit lui, există pericolul ca la Bălți să se evidențieze anumite tendințe separatiste, inițial „inclusiv prin prisma autonomiei financiare”.

Purtătorul de cuvânt al premierului Chiril Gaburici a menționat, în legătură cu decizia consilierilor comuniști de la Bălți, că aceasta „este o confirmare a faptului că în Moldova nu mai poate fi tergiversată implementarea reformei administrativ-teritoriale (asupra căreia UE a atenționat în repetate rânduri – n.n.), care ar oferi soluții la multe probleme, dar, în primul rând, la cea legată de autonomia lărgită și independența financiară”.

Tentativa trebuie anihilată din start

În opinia expertului Dionis Cenușă, atribuția de a extinde sau de a schimba statutul unei unități administrativ-teritoriale aparține Parlamentului. „Ceea ce avem la Bălți este similar cu ce s-a întâmplat în Autonomia Găgăuză – un referendum pe subiecte de politică externă”. Și acel referendum a fost invalidat de autoritățile centrale. „Este o nouă provocare împotriva ordinii statului. Asistăm la o nouă mostră cum din cauza slăbiciunii autorităților centrale, regiunile o iau razna”, a menționat Cenușă. Potrivit lui, „prin asemenea mișcări de separatism se încearcă de a captura administrații publice locale de către unele partide”. Dionis Cenușă crede că organele de forță trebuie să se autosesizeze și să curme din start această tentativă de separatism.