Teama faţă de importul de sărăcie

În ediţia sa online, cotidianul berlinez porneşte de la scrisoarea adresată de ministrul german de interne, Hans-Peter Friedrich (CSU) şi omologii săi din Austria, Marea Britanie şi Olanda, Uniunii Europene, de a-şi înăspri sancţiunile contra imigranţilor din sud-estul Europei care încearcă să profite de legislaţia în vigoare în ţările gazdă, solicitând ajutor social sau alocaţia pentru copii. Oficialul german atrage atenţia asupra poverii pe care numeroşii imigranţi români şi bulgari, în majoritate de etnie romă, o reprezintă pentru comunităţile în care beneficiază de fonduri de la bugetul local pentru educaţie, asistenţă medicală, îndemnizaţia pentru copii şi ajutorul social sau de şomaj. Adesea o serie dintre ajutoarele pe care le solicită noii veniţi sunt neîndreptăţite, mai reiese din scrisoarea adresată preşedinţiei UE, deţinută în prezent de Irlanda.

"Miniştrii de interne solicită să li se pună la dispoziţie ţărilor afectate de această problemă instrumentele juridice necesare pentru a combate obţinerea necuvenită de ajutor social şi abuzarea dreptului la liberă circulaţie în interiorul UE." Responsabilii europeni amintesc că expulzarea celor care se fac vionovaţi de înşelăciune nu e o măsură suficientă pentru a frâna valul imigranţilor, de vreme ce "aceştia revin, adesea chiar o zi mai târziu". Preşedinţia irlandeză este rugată să includă subiectul pe agenda reuniunii miniştrilor europeni de interne care va avea loc în luna iunie, mai citim în Die Welt, care mai face referiri şi la criticile formulate de ecologiştii germani la adresa propunerii avansate de Friedrich.

Idee pe care o regăsim în ediţia online a cotidianului renan Frankfurter Rundschau sub titlul "Campanie de defăimare contra romilor". Ziarul o citează pe şefa verzilor germani, Claudia Roth, care îl atacă pe ministrul de interne creştin-social că, prin atari demersuri, încearcă să câştige voturi în rândul electoratului de dreapta. Mai mult decât atât, avertizează Roth, "Friedrich îngreunează şi mai mult, în mod periculos şi iresponsabil, situaţia romilor în ţările lor de origine". Lidera ecologistă propune ca Merkel şi Friedrich, în loc să recurgă la formule populiste în vremuri de campanie electorală, să se informeze la faţa locului asupra situaţiei romilor şi să ofere sprijin Bucureştiului şi Sofiei pentru ameliorarea condiţiilor de trai ale acestei minorităţi.

Şi cotidianul regional german Donaukurier îşi opreşte pe larg atenţia asupra subiectului, pe care îl abordează, de altfel, şi presa austriacă.

Vienezul Kurier îşi intitulează articolul "Romi: Teama faţă de importul de sărăcie", explicând în subtitlu că "Viena şi Berlinul încing dezbaterile pe tema migranţilor romi consideraţi paraziţi sociali".

"Motorul iniţiativei germane", explică cotidianul austriac, "a fost raportul Consiliul oraşelor germane, care a atras atenţia asupra situaţiei catastrofale a multor imigranţi din România şi Bulgaria. În oraşe industriale precum Mannheim, Frankfurt sau Duisburg mii de imigranţi trăiesc la grămadă în locuinţe supraaglomertate. Mulţi dintre ei beneficiază de ajutor social, ceea ce împovărează masiv bugetele germane".

Kurier apreciază că nu doar Germania şi Austria se tem de această povară, mai ales începând cu anul 2014, ci şi Marea Britanie şi Franţa, şi publică, la finele articolului, o statistică şi un interviu cu ministrul austriac de interne, Johanna Mikl-Leitner. Datele statistice relevă că în 2011 în Germania au imigrat 96.000 de cetăţeni români şi 52.000 de cetăţeni bulgari. Dintre aceştia 28.000 încasează ajutor social.

În acelaşi an au sosit în Austria 7053 de români şi 1821 de bulgari. În ce priveşte Marea Britanie, numărul imigranţilor proveniţi din cele două ţări s-a ridicat, în 2011, la 13.000. În prezent, în Regatul Unit trăiesc 80.000 de români şi 30.000 de bulgari. După înlăturarea tuturor barierelor, în 2014, se aşteaptă o creştere considerabilă a imigranţilor din ambele ţări sud-esteuropene.

Revista germană Der Spiegel şi austriacul Der Standard se referă în ediţiile lor electronice la acuzaţiile aduse de Curtea Europeană de Justiţie clubului de fotbal Steaua care, potrivit judecătorilor din Luxemburg, "răspunde" pentru declaraţiile patronului său Gigi Becali. Acesta afirmase că nu va accepta niciodată un jucător homosexual. Tribunalul şi-a justificat decizia prin faptul că Steaua nu s-a delimitat de declaraţiile finanţatorului său.