Sărăcia înăbușă avântul pro-european al moldovenilor
4 septembrie 2023
Sondajul (finanțat de Fundația Soros-Moldova), realizat de „CBS Research”, la comanda Institutului de Politici Publice arată că sărăcia majorității riscă să compromită avântul pro-european al țării. 57,8% dintre cetățenii intervievați în cadrul sondajului au bifat că lucrurile în Moldova merg într-o direcție greșită, iar principala lor preocupare nu este războiul ruso-ucrainean de la hotar (12,1%), ci sărăcia (24,4%), viitorul copiilor (16,1%) și prețurile mari (15,2%).
Sărăcie amplificată de război, exploatată propagandistic de Rusia
Propaganda rusească (în continuare foarte puternică în Moldova) a înăbușit argumentele guvernării despre consecințele dezastruoase pe care le-a generat războiul din Ucraina asupra economiei naționale. S-a lucrat metodic în ultimii doi ani la polarizarea societății, iar rezultatele acestui război hibrid dus de Rusia în Republica Moldova se văd în acest ultim Barometru al Opiniei Publice. În 2023, frica moldovenilor de o eventuală invazie a Rusiei a scăzut față de 2022, când Rusia a atacat țara vecină. Aceasta se explică prin dovada rezistenței Ucrainei în fața armatei lui Putin, dar și prin prisma obișnuinței moldovenilor de a trăi cu un război în preajmă.
Combaterea corupției (care a fost principala temă de campanie a actualei guvernări pro-europene), șomajul și criza energetică sunt subiecte care suscită mai puțin atenția moldovenilor. Sondajul relevă că pentru ei contează în primul rând banii pe care îi au sau nu-i mai au în buzunare și bucata de pâine pe care trebuie să le-o pună pe masă copiilor mâine dimineață. Peste 60% dintre moldoveni susțin că veniturile pe care le au nu ajung nici pentru strictul necesar. Doar 2% se declară oameni bogați, 10% susțin că au un nivel de viață ridicat și 25% fac parte din clasa socială medie.
O guvernare care se ține pe imaginea Maiei Sandu
Datele sunt importante mai ales în contextul alegerilor locale generale care vor avea loc în noiembrie 2023, dar în special în contextul alegerilor prezidențiale din 2024. Președinta Maia Sandu, Guvernul și Parlamentul de la Chișinău și-au concentrat toate eforturile asupra obținerii unei decizii favorabile, până la sfârșitul acestui an, pentru deschiderea negocierilor de aderare a țării la UE. Pe fondul sărăciei exploatate propagandistic de forțele pro-ruse însă, numărul euroscepticilor crește. Ponderea moldovenilor care ar vota, în eventualitatea unui referendum, pentru aderarea țării la UE a scăzut la 47%. Pentru comparație, în 2021, când actuala guvernare a obținut majoritate parlamentară, acest indicator era de 56,8%, iar în noiembrie 2022 – 48%. În paralel, față de iunie 2021, a crescut cu 5% numărul cetățenilor moldoveni care ar opta pentru o „uniune” patronată de Rusia – cota acestui segment fiind acum de 32,5%.
PAS – partidul de guvernământ, care deține acum 63 de mandate din totalul de 101 în Parlamentul de la Chișinău - se bucură însă în continuare de cea mai mare susținere din partea cetățenilor. Oamenii apreciază faptul că această forță politică oferă țării cel puțin o perspectivă de viitor – integrarea în UE. Dacă ar fi organizate acum alegeri parlamentare, pentru PAS ar vota 24,1%. Cumulativ, partida pro-rusă – PSRM cu 13,4% și clona „Renaștere” a partidului „Șor”, care a fost interzis, cu 8,6% ar acumula 22%. Sondajul arată că doar aceste trei forțe politice ar accede în viitorul Parlament. În campanie însă, în favoarea acestora din urmă ar lucra la risipirea voturilor electoratului de dreapta și câteva partide de falși pro-europeni, întreținute fie prin corupție de către oligarhii moldoveni fugari, fie tacit de Rusia.
Maia Sandu rămâne personalitatea politică în care moldovenii au cea mai mare încredere. În cazul alegerilor prezidențiale, pentru ea ar vota 29,4%, iar pentru pro-rusul Igor Dodon 18,1%. Cel despre care unii analiști politici de la Chișinău spun că ar fi „miza de viitor a stângii”, pe care Moscova o crește sub lozinci pro-europene - actualul primar de Chișinău, Ivan Ceban - ar acumula 5,6%. 45,4% din cei intervievați în cadrul sondajului au spus că nu au încredere în niciun politician moldovean.
Tot mai mulți moldoveni își îndrăgesc călăul
Efectul propagandei rusești se vede cel mai bine atunci când analizăm felul cum a evoluat percepția moldovenilor asupra războiului din Ucraina. Numărul celor care justifică războiul Rusiei contra Ucrainei crește. La un an și jumătate de când a început războiul, 33,4% dintre moldoveni consideră că în Ucraina are loc o invazie nejustificată a Rusiei – în scădere față de 38,3% în 2022. 35% cred că în Ucraina are loc o „operațiune de eliberare a Ucrainei de nazism” sau că „Rusia apără Donbassul și Luhanskul” de atacurile Ucrainei. Peste 28% susțin că nu înțeleg ce se întâmplă în Ucraina. „Mass media rusească are în continuare o foarte mare influență asupra moldovenilor și autoritățile ar trebui să fie foarte atente în această privință”, a atenționat directorul IPP, Arcadie Barbaroșie.
A scăzut esențial și încrederea în Armata Națională a Moldovei. Analistul politic Igor Boțan explică acest fenomen prin faptul că, în contextul războiului din Ucraina, despre fragilitatea armatei moldovenești s-a discutat mult în spațiul public. „Este legat de rezistența modestă de care ar putea da dovadă Armata Națională în cazul unei eventuale invazii asemănătoare celei din Ucraina. Oamenii sunt sceptici în privința capacității Armatei Naționale de a se opune militar unei invazii rusești”, a spus Boțan.
Încrederea în biserică scade cu 15%
Și biserica a pierdut 15% din susținători (a ajuns sub 60%) din cauza atitudinii pe care o manifestă față de războiul din Ucraina. Imaginile cu preoții ruși care sfințesc tancurile rusești înainte de a fi trimise pe front și justificarea războiului declanșat de Putin de către patriarhul Rusiei au îndepărtat masiv moldovenii de biserică și au generat migrarea preoților către Mitropolia Basarabiei, supusă canonic Patriarhiei Române.
După biserică, mass media și primăria se clasează pe locul doi în topul încrederii populației. La polul opus, de cea mai puțină încredere beneficiază justiția și partidele politice. Ele se regăsesc la coada clasamentului. Este pentru prima dată în ultimii ani când încrederea în Președinție înregistrează o creștere. Instituția prezidențială se clasează acum pe poziția a șasea.
Același sondaj mai arată că doar 7,4% din cetățenii moldoveni urmăresc atent ceea ce se întâmplă în viața politică a țării și evenimentele care au loc în regiune – un indicator care rămâne stabil în ultimele două decenii.