Kronenfest la Hünger

Peste 200 de persoane au participat sâmbătă la Kronenfest, mai puţine decât cu un an în urmă, deoarece, concomitent, avea loc o nuntă de argint a unuia dintre membrii comunităţii saşilor tranislvăneni din regiunea Wuppertal. Nici acum n-au lipsit voia bună, dansurile populare săseşti, cântecele, berea, ţuica, micii (nu mai puţin de 800 s-au consumat sâmbătă), friptura şi cârnaţii la grătar. Cu asalt au fost luate şi prăjiturile de casă, pregătite de gospodinele săsoaice. Spre deosebire de anul trecut însă, când a plouat din păcate destul de mult, de astă dată vremea a fost la înălţime.

Serbarea are loc mereu cam în aceeaşi perioadă a anului, în jurul zilelor Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie) şi a Sfinţilor Petru şi Pavel (29 iunie).

"Sărbătoarea Coroanei este parte a identităţii noastre. E un prilej de a ne reuni, cu mic, cu mare, pentru a păstra vie această tradiţie veche a saşilor transilvăneni. Dacă în trecut fiecare sat din Transilvania organiza o astfel de serbare populară, astăzi cele mai multe au loc în afara României", explică preotul evaghelic Horst Porkolab, originar din Bărcuţ (Bekokten), judeţul Braşov, care de aproape două decenii păstoreşte comunitatea protestantă din Jülich, Germania.

Datini străvechi

Preotul îşi aminteşte cu plăcere cum, în copilăria sa, fiecare sat respecta acest obicei. Deosebirea consta în alcătuirea coroanei. În satul său se foloseau frunze de stejar şi flori de arnica, coroana fiind împodobită cu o inimă din trandafiri roşii.

"Kronenfest" e o sărbătoare care îi implică mult pe tineri şi pe copii, aceştia contribuind la confecţionarea coroanelor, care sunt aplicate în vârful unui trunchi înalt. Copiii sunt în final răsplătiţi pentru munca lor, atunci când este înclinată găleata plină cu acadele, pe care cei mici le adună apoi din iarbă.

Sărbătoarea Coroanei a avut mereu un caracter popular înainte de toate, fiind practic principala ocazie pentru saşi de a petrece laolaltă în vară, înainte de Ziua Recoltei. "Locuitorii veneau fiecare cu câte ceva de mâncare şi de băut, se dansa şi se cânta cu voie bună", povesteşte Horst Porkolab, subliind însemnătatea, în trecut dar şi în prezent, a acestui obicei. "În societatea globală în care trăim, noi, ca de altfel toate minorităţile, suntem ameninţaţi de a fi asimilaţi. De aceea, e bine ca atât cât va fi posibil, noi, cei născuţi încă în Transilvania, să păstrăm aceste datini." Un apel în acest sens, preotul l-a lansat şi în timpul slujbei. Motive de optimism există, dat fiind că la serbare au participat şi mulţi tineri şi copii. Astfel tradiţiile vor putea fi preluate de noua generaţie.

Odată cu plecarea în masă a saşilor din România, serbări cum este cea a Coroanei mai au loc doar în câteva sate transilvănene, majoritatea, în schimb, în zonele în care s-au aşezat aceştia după sosirea lor în Germania - cu precădere în sud, în landurile Baden-Württemberg şi Bavaria.

Ideea organizării unui Kronenfest la Hünger a avut-o Georg Depner, paraclisier al Bisericii Evanghelice din localitate, şi el originar din Transilvania, mai precis din Ticuşu Vechi (Deutsch-Tekes), judeţul Braşov. "Atât anul acesta, cât şi cu un an în urmă, Sărbătoarea Coroanei la Hünger s-a bucurat de mare succes", mi-a spus cu mândrie Georg Depner. Iar pregătirile pentru 2016 au demarat deja.