Să învețe copiii germana de abia la școală?

Vacanța de vară se apropie de sfârșit în multe landuri federale. La Berlin și în Brandenburg a început școala deja de luni. În întreaga țară, peste 700.000 de copii încep clasa I.  

De regulă, copiii din Germania trebuie să meargă la școală de la vârsta de șase ani. În cele patru clase din ciclul primar, ei urmează să învețe să scrie, să citească și să socotească. Programa pentru primii patru ani de școală mai prevede și cunoștințe de bază din domenii precum geografia, istoria, științele naturii, alături de muzică, sport și desen. 

În școlile de stat, orele se țin în limba germană, ceea ce nu-i ușor pentru copiii care nu vorbesc germana acasă sau care nu au fost la o grădiniță de limbă germană. Nu-i deloc ușor nici pentru cadrele didactice, mai ales în cazul claselor cu foarte mulți copii care nu știu limba de predare. Mai ales în orașele mari din unele regiuni, există destul de multe clase de acest fel. Între 2013 și 2018, ponderea elevilor străini din școlile primare germane a crescut de la 6,6 la 11,6 procente. 

Germana ca limbă străină 

Orașul Duisburg din Regiunea Ruhr e un exemplu în acest sens. Potrivit unui raport din acest an, din 100 de elevi din clasa I care provin din străinătate, doar opt vorbesc germana fără greșeli. Dintre copiii care au început școala anul trecut la Duisburg, 16 la sută nu știau deloc germană.  

În opinia deputatului conservator Carsten Linnemann (din Uniunea Creștin-Democrată, CDU), acești copii nu ar trebui să fie admiși într-o clasă I normală. "Un copil care nu vorbește și nu înțelege germana aproape deloc nu are ce căuta într-o școală primară", a declarat Linnemann pentru ziarul Rheinische Post. El consideră că ar trebui să existe în astfel de cazuri cursuri pregătitoare obligatorii. La nevoie, copilul ar trebui să intre mai târziu în clasa I. 

Linnemann a fost criticat de multă lume pentru această declarație, inclusiv din rândurile propriului partid. Ministrul educației din landul Schleswig-Holstein, conservatoarea Karin Prien, a vorbit despre "prostii populiste" și a spus că cererile lui Linnemann reprezintă o cale greșită. Învățământul obligatoriu e de neclintit, a subliniat și Annette Widmann-Mauz, reprezentanta pentru integrare a guvernului german. Ea a adăugat însă că e nevoie de teste de limbă obligatorii și de programe de sprijin educațional, de care să beneficieze copiii de la vârste cât mai fragede. 

Mai târziu, Linnemann a ripostat că s-a referit exact la aceste lucruri. Trebuie să existe consecințe dacă copiii nu trec testele care măsoară nivelul de limbă înainte de începerea școlii. În dialog cu agenția de presă DPA, politicianul a spus că nici copiii din familii germane, nici cei din familii unde nu se vorbește germana nu au nimic de câștigat dacă nu se iau în considerare aceste probleme.  

Scade și nivelul copiilor germani 

Sindicatul german al cadrelor didactice GEW oferă explicații mai diferențiate. Există prea puțini învățători și profesori, motiv pentru care un cadru didactic are prea puțin timp pentru a se ocupa și de problemele de limbă ale elevilor. De altfel, carențele în ceea ce privește cunoștințele de limbă germană nu sunt doar o problemă a elevilor de origine străină, adaugă experta în educație Ilka Hoffmann de la GEW, ci se observă tot mai des și la elevii din familii germane. 

În opinia ei, cadrele didactice au nevoie de mai mult timp pentru predarea folosirii corecte a limbii. Clasele ar trebui să fie mai mici și condițiile de învățăre mai bune. Ilka Hoffmann nu crede că propunerea lui Linnemann e o idee bună. Dacă un copil care nu știe decât puțină germană începe școala mai târziu, se va simți exlus și nu va avea la fel de mult contact cu alți copii, ceea ce ar fi un impediment pentru integrare. Potrivit ei, copiii învață de la alți copii, tocmai cei mici "învață jucându-se, nu într-un curs clasic de germană". 

Politicienii germani de origine străină care au crescut și au mers la școală în Germania împărtășesc opinia expertei Ilka Hoffmann. 

"Mă enervează la culme când politicienii nu se ridică la nivelul responsabilității lor și nu se ocupă de ceea ce ar trebui să se ocupe: să găsească soluții în loc să creeze probleme", a scris Aminata Touré pe Twitter, o deputată din parlamentul federal al landului Schleswig-Holstein, care reprezintă partidul ecologist Die Grünen. 

Teste pentru copii de patru ani 

La Berlin și Hamburg, testele de limbă sunt obligatorii în grădinițe deja de mai multă vreme. Copiii de patru ani care nu știu suficient de bine germana pentru a ține pasul mai târziu la școală trebuie să urmeze o clasă pregătitoare. La Berlin, aceasta durează până la 18 luni. Micuții au cinci ore de germană pe zi, cinci zile pe săptămână. 

Dar nu pot fi testați decât copiii care merg la grădiniță. În Germania, grădinița nu-i obligatorie, peste 100.000 de copii între trei și șase ani rămân acasă. De regulă, ei vin din familii sărace, cu un nivel de educație scăzut, adesea e vorba de familii care provin din alte țări. 

Tocmai acest segment al societății are însă cea mai mare nevoie de sprijin. Astfel, în ciuda testelor efectuate la grădiniță, există și în metropolele Berlin și Hamburg copii care încep școala fără să știe germana suficient de bine. Social-democrații aflați la conducere în orașul Berlin pledează pentru obligativitatea ultimului an de grădiniță înainte de școală.  

De altfel, nu-i vorba doar de limba germană. Consultațiile efectuate înainte de începerea școlii la Berlin relevă că 28 la sută dintre copii au probleme de coordonare, 31 la sută probleme de motorică fină și 35 la sută au deficiențe în dezvoltarea cognitivă.