”Suntem pacienți în comă și trebuie să salvăm statul”

Pe Ana Blandiana, mineriada din 1990 a prins-o la un eveniment de promovare a României în Canada. La întoarcerea în țară avea să afle că a fost căutată de cei care au răvășit în acele zile Bucureștii și că i s-a cerut moartea. Fusese - și a rămas - una dintre cele mai limpezi voci ale libertății. Or, o astfel de voce nu avea ce să caute într-o diversiune pusă la cale de acoliții Kremlinului ajunși la butoanele puterii de la București.

Votul de duminică, un referendum

Ana Blandiana le-a adus aminte celor ce au uitat și le-a spus celor care nu au știut că în 1990 se strângeau câte 50.000 de oameni în Piața Universității, pentru a nu lăsa România să se întoarcă de unde tocmai evadase, din închisoarea sovietică. Nu a mai fost la fel, joi seară (5 decembrie 2024), iar dezamăgirea Anei Blandiana nu a putut fi mascată: s-ar fi așteptat să fie mai multă lume la maratonul civic despre democrație și libertate, organizat de asociația Geeks for Democracy sub deviza ”RO, rămâi”.

S-au strâns cam 3000 de oameni la manifestația de susținere a drumului european al României. Lor li s-a adresat scriitoarea - dar și celor la care mesajul ei a putut ajunge intermediat: ”Ceea ce vom vota duminică va fi, de fapt, un referendum. Trebuie să spunem nu sau da. Da este Europa, nu este trecutul din care am ieşit acum 35 de ani”, a fost mesajul celei care a pus pe picioare primul memorial dedicat victimelor dictaturii comuniste din România.

”Nici un părinte nu-și duce copilul la tratament în Rusia”

Asemeni Anei Blandiana, pe scena dintre statuile din Piața Universității au urcat scriitori și muzicieni, actori și diverse alte personalități ale spațiului public românesc, conștiente că fiecare ocazie trebuie folosită și fiecare frecvență de discurs trebuie atinsă pentru a face cât mai multă lume să înțeleagă ce risc înseamnă pentru România, pentru cetățenii României, izolarea de familia euro-atlantică.

S-au pus, de la microfon, întrebări simple, în caz că unii oameni refuză să și le pună. Pentru actorul Codin Maticiuc, de exemplu, nedumerirea este dacă ”vrem să votăm un om căruia nu știm cine i-a dat 15 milioane de euro”, în vreme ce Carmen Uscatu, co-fondatoarea fundației ”Dăruiește viața”, prezentă împreună cu Oana Gheorghiu, colega ei alături de care a coordonat construcția de la zero a unui spital public din bani privați, le-a adus aminte celor prezenți că ”nici un părinte nu își duce copilul bolnav la tratament în Rusia, ci în Europa”.

”Nu plec după fentă!” și ”Nu știu să traduc din rusește!”

Actorul Adrian Văncică, interpretul unui rol magistral în filmul recent premiat la Veneția ”Anul nou care n-a fost”, a transmis un avertisment care, de data aceasta, nu mai este o replică de pe un ecran cinematografic: ”Dacă nu avem grijă, pe 9 decembrie, lunea care vine, România o să meargă în trecut! Eu am fost acolo, nu mai vreau asta! Nici pentru mine, nici pentru copiii mei. Duminică ies la vot și nu plec după fentă”. Și, apropos de filme și de trecut: a urcat pe scenă și cunoscuta traducătoare a casetelor video clandestine din anii dictaturii ceaușiste, Irina Margareta Nistor, de altfel, o monarhistă convinsă, și, după ce l-a citat pe Constantin Tănase (”Davai casă și moșie / Harașo, tovărășie”) a încheiat spunând: ”Nu știu să traduc din rusește”.

”Gândiți-vă bine și puneți ștampila pentru Europa, pentru libertate”, a fost și mesajul lui Marius Manole. Un alt nume important al scenei contemporane, Mihai Călin, le-a vorbit oamenilor despre experiența dureroasă trăită în imperiul Moscovei de bunica lui 100% rusoaică din Basarabia. Iar scriitorul și publicistul Radu Paraschivescu a amintit de ”liniștea de acum 35 de ani pe care și-o dorea Ion Iliescu”, cu care a comparat mesajul unui ”domn (care) v-a spus aseară să stați acasă și a rostit cuvântul liniște”. Apelul la liniște a venit în contextul în care în spațiul public au fost lansate zvonuri despre iminente provocări care să genereze în Piața Universității evenimente de felul celor petrecute pe 10 august 2018.

Fără teamă, pentru libertate

Mariana Mihuț și Victor Rebengiuc, Oana Pellea sau Tudor Chirilă sunt câțiva dintre cei care au primit, de-a lungul vremii, mai demult sau mai recent, mesaje contondente de la oameni care nu le împărtășesc opiniile.

Chiar dacă mustața i-a încărunțit, vocea nu-i mai e la fel de sigură și bastonul îi sprijină de ceva vreme un braț, la fel cum de celălalt îi este mereu prezentă soția Mariana Mihuț, Victor Rebengiuc a rămas aceeași minte lucidă a spațiului civic românesc ca în urmă cu 35 de ani, când intra în studiourile singurei televiziuni din zilele Revoluției și oferea un sul de hârtie igienică celor care și-au întors vorbele dinspre ”iubitul conducător” către ”libertate”. Promisiunea actorului: ”Contrar amenințărilor pe care le-am primit chiar astăzi, cu topoare în cap și cu rămășițele mele sângerânde călcate în picioare, voi repeta duminică votul pe care l-am dat acum două săptămâni”.

”Toți știau!”, iarăși

Dacă Oana Pellea, care nu crede ”că vrea cineva să ne facem studiile la Moscova și vacanțele la St. Petersburg”, și-a restricționat spațiul de comentarii de pe rețelele sociale, Tudor Chirilă spune că se ambiționează să le răspundă până, cel puțin, sfârșește prin a purta un dialog civilizat.

În discursul său, muzicianul și actorul nu a ezitat să înșire multe din păcatele clasei politice din România, vinovată pentru stresul electoral pe care țara îl trăiește acum. ”Toți știau ce ni se întâmplă, SRI știa, MAE știa, MAI știa. Toți știau. Au tăcut, nu au făcut nimic. Noi suntem făcuți trădători, dar trădătorii sunt în instituții. Instituțiile statului au eșuat. Suntem pacienți în comă și tot noi trebuie să salvăm statul”, dar ”acum nu mai alegem între oameni, alegem între direcții. Nu vreau un vraci”.

Dan Teodorescu, solistul trupei Taxi, nu suportă ”din cauza vârstei (...) extremismul, fascismul, putinismul, antisemitismul, nici întunericul” și o să voteze ”să nu fie întuneric, ci să fie lumină”. Vedeta de televiziune Andreea Marin este convinsă că ”nu ne permitem luxul de a greși. Avem libertatea de a vota cu cap, nu o putem pierde, este neprețuită”. În mulțimea din Piața Universității s-a aflat și primarul general al Capitalei, Nicușor Dan.

Memoria Seniorului Corneliu Coposu a fost și ea evocată de cel care i-a fost șef de cabinet și secretar personal președintelui PNȚCD care, prin plecarea sa, a emoționat întregul electorat și a pus temelia primei schimbări pașnice și democratice de putere din istoria României.

Le-au mai vorbit celor prezenți între alții, Andreea Răducanu, Melania Medeleanu, Cornel Ilie, Șerban Pavlu, Mircea Cărtărescu sau trupa de teatru pentru copii cu dizabilități de la ”Școala de Joacă”.

Intrusul

În public s-a aflat și cineva care a afișat o coală de carton pe care a scris, pe o parte, ”Georgescu Președinte” iar pe cealaltă ”USR = PSD”. Lumea din jur a ridicat steaguri ale României și Uniunii Europene pentru a-i acoperi mesajul, dar nu au avut loc incidente. Persoana a fost scoasă din mulțime de jandarmi pentru că procedurile acestora cer îndepărtarea oricărei posibile surse provocatoare. 

Duminică, 8 decembrie 2024, 18 milioane de români sunt chemați la urne să voteze în turul de balotaj al alegerilor prezidențiale. Își dispută mandatul de la Palatul Cotroceni independentul Călin Georgescu, votat de peste două milioane de români, dar susținut și promovat de grupări neolegionare și organizații filoruse, și Elena Lasconi (USR), a cărei candidatură este promovată de partidele cu discurs pro-european din Parlamentul României și din afara acestuia.