Candidați la președinție din partea partidelor parlamentare

Cea mai blamată formațiune politică - Partidul Democrat, care controlează în prezent puterea și care este subordonată controversatului oligarh Vlad Plahotniuc, a anunțat că va avea propriul candidat la președinție. Vicepreședintele formațiunii, Andrian Candu, a menționat recent că „Partidul Democrat categoric trebuie să aibă candidat şi să-şi asume lupta politică, concurenţa în acest exercițiu electoral, pentru a obţine funcţia de preşedinte”. Totuși, el a precizat că PD încă nu a decis cine va fi candidatul.

Candu, candidatul PD?

După învestirea actualului Guvern (controlat de PD), pe 20 ianuarie 2016, liderul PD, Marian Lupu, a anunțat că Andrian Candu va elibera în curând funcția de președinte al Parlamentului, aceasta urmând să-i revină unei alte forțe politice care a susținut noul Guvern. Declarațiile au fost făcute înainte ca, pe 4 martie 2016, Curtea Constituțională să decidă revenirea la alegerea șefului statului prin vot direct (nu de Parlament, cu 61 de voturi, cum era până acum). Faptul că până în prezent Andrian Candu nu a plecat din funcția de președinte al Parlamentului alimentează supoziția analiștilor politici conform căreia Candu (care este finul lui Plahotniuc) era și, probabil, este pregătit în continuare pentru Președinție.

În opinia analistului Igor Boțan, actuala majoritate parlamentară, subordonată PD, a împins maxim posibil data alegerilor prezidențiale în speranța că PD va reuși să se reabiliteze în fața electoratului. Iar analistul politic Oazu Nantoi crede că alegerile prezidențiale au fost stabilite tocmai pentru 30 octombrie „ca guvernarea să aibă timp să anihileze orice opoziție internă, astfel încât în turul doi să ajungă acei candidați care sunt agreați de regimul oligarhic”. Deputatul PLDM Chiril Lucinschi consideră că „cu cât mai mult se tărăgănează desfăşurarea alegerilor prezidenţiale, cu atât mai mare este pericolul ca statul Republica Moldova să fie capturat în întregime”. Aceeași temere apare și într-o notă informativă anexată la un proiect de lege propus recent de Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit șefului acestei instituții, Mihai Balan, „sunt cazuri când, în Republica Moldova, în funcții publice sunt promovate persoane conectate la lumea interlopă”.

PL, fără candidat... Vrea „continuitate”

La rândul său, liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a declarat că PL nu-și va înainta propriul candidat la preşedinţie și că nu exclude posibilitatea înaintării unui candidat comun din partea majorităţii parlamentare (din care fac parte și 14 ex-comuniști, între care unii s-au pronunțat anterior pentru denunțarea Acordului de Asociere cu UE): „Îmi doresc să avem un preşedinte care să fie alături de noi, să avem continuitate, să ne distanțăm de imperiul răului și să mergem mai departe. Pentru noi nu este important câştigul partidului, dar ziua de mâine, încotro mergem și cu cine mergem. (...) Dacă va fi ales un președinte din partea majorității parlamentare va fi stabilitate, dacă va fi ales din partea opoziției va fi luptă politică”, a mai spus Mihai Ghimpu. În opinia sa, decizia din 4 martie a Curții Constituționale va genera noi complicații politice – „lupta între președinte, Parlament și Guvern”.

PLDM încă se frământă

Opiniile în Partidul Liberal-Democrat din Moldova (care a trecut în opoziție față de actuala guvernare după arestarea liderului PLDM, Vlad Filat) în privința participării formațiunii la scrutinul prezidențial par împărțite. Pe de o parte, deputatul Chiril Lucinschi susține că optează pentru „un candidat unic al forțelor de dreapta” (adică cu Platforma „Demnitate și Adevăr”, Partidul Acțiune și Solidaritate al Maiei Sandu și cu Partidul Liberal Reformator), iar pe de altă parte deputatul PLDM Vadim Pistrinciuc a declarat că „PLDM ia în calcul posibilitatea înaintării propriului candidat la președinție”.

Voronin: „Victoria unui candidat din partea opoziţiei va aprofunda criza politică”

Liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, a spus că încă nu este sigur dacă PCRM va înainta vreun candidat la funcția de președinte. În opinia sa, „alegerea șefului statului prin vot direct ar putea aprofunda criza politică”: „Depinde cine va fi ales... Dacă va fi ales un candidat din partea opoziţiei, criza se va aprofunda. Să ne amintim de tensiunile care existau între Mircea Snegur (ex-președinte) și Andrei Sangheli (ex-premier) sau de cea a lui Petru Lucinschi (ex-președinte) și Ion Sturza (ex-premier). Ne pasc aceleaşi riscuri”, a menționat liderul PCRM. Totuși, analiștii politici susțin că, chiar dacă popularitatea PCRM este în cădere liberă, dacă ar candida la funcția de președinte, Voronin (care a deținut anterior două mandate de președinte) ar putea genera surprize, el bucurându-se încă de popularitate în rândul vârstnicilor.

Nu este clar deocamdată cum vor proceda cei 14 deputați desprinși de PCRM în ajunul votării actualului Guvern și care au format platforma social-democrată în Parlament, împreună cu PD. Un exponent al acestui grup, Artur Reșetnikov, a declarat că o decizie în privința înaintării sau neînaintării unui candidat la președinție din partea grupului din care face parte va fi luată „la timpul potrivit”.

Pro-rușii, divizați

Candidatul socialiștilor pro-ruși pentru alegerile prezidențiale din 30 noiembrie este Igor Dodon. Iar din rândul partidelor extraparlamentare până acum și-au anunțat intenția de a candida liderul Partidului Platforma „Demnitate și Adevăr”, Andrei Năstase, și Maia Sandu, care încă lucrează la crearea Partidului Acțiune și Solidaritate. Liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi (pro-rus), pe care sondajele îl creditează cu șanse palpabile, nu poate candida deoarece nu are 40 de ani împliniți (așa prevede legea), dar el a declarat că partidul său va înainta „un candidat-surpriză”.