Summitul UE: În continuare mult stres pentru bani

Cancelara Angela Merkel își sărbătorește ziua de naștere, pe 17 iulie, alături de liderii celorlalte 26 de țări membre ale UE. Atmosfera nu e prea festivă. Disputa pe marginea fondului de reconstrucție post-coronavirus, în valoare de 750 de miliarde de euro, se așteaptă să fie una încinsă. Negocierile sunt complicate de faptul că și planul de buget al UE, de 1100 de miliarde de euro, se află de asemenea în discuție în paralel.

Propunere de compromis

Este primul summit la care liderii europeni sunt din nou prezenți personal, după luni în șir de videoconferințe. Pentru a se ajunge la un acord, va fi nevoie de nenumărate discuții separate, în echipe de câte doi-trei lideri, pe marginea reuniunii. Angela Merkel, a cărei țară deține președinția prin rotație a blocului comunitar, va avea de convins între patru ochi pe cei care nu sunt de acord cu variantele actuale.

Președinele Consiliului European, Charles Michel, a scris în invitația trimisă liderilor celor 27 de state membre: "Un acord este neapărat necesar, spre binele cetățenilor noștri." Și va fi nevoie de o "muncă grea" în acest sens. El a venit săptămâna trecută cu o propunere de compromis, care conține un fond de reconstrucție de 750 de miliarde de euro, cu o treime mai mare decât cel propus de Germania și Franța în mai. Două treimi din acest fond ar urma să fie plătite țărilor membre sub forma subvențiilor ce nu trebuie returnate, restul sub formă de credite. În premieră în istoria UE, Comisia Europeană ar urma să se îndatoreze de pe piețele financiare – mult pomenitele datorii la comun. Acești bani ar urma să fie plătiți înapoi din 2026, din bugetul comun al UE și din noile încasări separate, despre care nu s-a decis deocamdată nimic.

Banii ar urma să fie investiți în proiecte de viitor și în transformarea ecologică și digitală a Uniunii. Aceste sume nu ar trebui să ajungă în bugetele naționale ale țărilor membre. Aici începe cearta – și este legată de mărimea fondului, de condițiile de acordare a banilor și de modul de împărțire a fondurilor.

O mare parte din sumă ar urma să ia calea sudului Europei, Spania fiind cel mai mare beneficiar. Acolo, la fel ca în Italia, se așteaptă o prăbușire de 11% a PIB. Nu contestă nimeni faptul că țările din sudul Uniunii au avut mult mai mult de suferit de pe urma pandemiei de coronavirus decât cele din nord. Totuși, există critici la adresa algoritmului de alocare a banilor: "O țară ca Polonia primește înapoi din casieria UE de trei ori mai mult decât a pierdut economic, Irlanda dimpotrivă doar 10% din pierderile provocate de criza coronavirus, adică rămâne cu mâna goală. O combatere eficientă a crizei arată altfel", se plânge Friedrich Heinemann, de la institutul de cercetare economică ZEW.

În schimb, bugetul normal al UE pentru următorii șapte ani a fost micșorat cu 25 de miliarde de euro. Astfel vrea Charles Michel să-i liniștească pe plătitorii neți la bugetul comunitar, care trebuie să compenseze și suma plătită până acum de Marea Britanie, retrasă între timp din Uniune.

Parlamentul European este însă nemulțumit de această tăiere de fonduri, deoarece solicitase o sumă totală mult mai generoasă. Eurodeputatul social-democrat Jens Geier vorbește deja de o "subfinanțare" a cercetării și programelor de infrastructură. Parlamentul European va vota la final proiectul de buget. Nimeni nu se așteaptă însă la respingerea acestuia, pentru că și europarlamentarii vor să vadă urgent funcțional fondul de reconstrucție.

"Cei patru economicoși" și controlul

Ca purtător de cuvânt al celor "patru economicoși" este considerat premierul olandez Mark Rutte. El a fost inițial împotriva datoriilor comune. Apoi, el a cerut ca banii să fie distribuiți doar sub formă de credite. Italia nu a fost de acord, pentru că are deja o îndatorare de stat imensă, de 130%, și nu vrea să o mai extindă. Dacă olandezul va accepta subvențiile, atunci vrea să ofere Parlamentului olandez controlul asupra modului de folosire a banilor. Rutte cere ca toate proiectele finanțate din fondul de reconstrucție să fie aprobate în prealabil de toate guvernele celor 27. O solicitare care ar putea duce la un eșec al acestui summit.

Olanda este susținută de Austria – cancelarul Sebastian Kurz cere restricții la acordarea banilor europeni -, Danemarca și Suedia. Premierul suedez Stefan Löfven a spus din nou că nu exclude un veto al țării sale, dacă solicitările celor patru state amintite nu sunt luate în seamă.

"Cei patru fără lege" și statul de drept

Parlamentul ungar a decis că nu va aproba pachetul financiar al UE dacă Bruxellesul nu va anula procedura de infringement deschisă împotriva Budapestei pe motiv de nerespectare a statului de drept. Nu puțini consideră reacția legislativului ungar un șantaj. Mai mult, premierul Viktor Orban a anunțat că va face uz de dreptul său de veto dacă distribuirea banilor europeni va fi condiționată de respectarea statului de drept. Acest aspect apare deja mult edulcorat în propunerea de compromis amintită.

De partea Ungariei sunt Polonia, Cehia și Slovacia, parțial și Slovenia. Guvernul polonez devine tot mai autocrat, iar la Praga șeful guvernului profită direct de fondurile europene. UE ar sprijini financiar de ani buni mișcările antidemocratice din anumite părți ale Europei de Est, acuză eurodeputatul ecologist Daniel Freund, care cere o luare de poziție mai fermă din partea Angelei Merkel. Diplomații de la Bruxelles nu cred însă că noul fond de reconstrucție va eșua din cauza condițiilor privind respectarea statului de drept.

"Cei trei nevoiași" și subvențiile

Fondul ar trebui să ajute mai ales țările care au suferit cel mai mult de pe urma pandemiei: Italia, Spania și Portugalia. La Roma a izbucnit o adevărată luptă culturală: Mișcarea Cinci Stele din coaliția de guvernare respinge total eventuale credite de ajutor. Acestea ar fi o insultă politică, la fel ca și eventuale condiții și controale. Premierul Giuseppe Conte va avea greutăți mari să-și convingă compatrioții să accepte vreun compromis. El este obligat să respingă solicitările radicale ale Olandei.

La întâlnirea sa cu doamna Merkel la începutul săptămânii, Conte a avertizat asupra divizării accentuate a UE din motive economice, ceea ce ar periclita piața unică. Iar Angela Merkel i-a promis oaspetelui italian ceva special. Își va putea ține promisiunea?

"Drumurile sunt încă lungi..."

"Va fi greu", spune Susi Dennison de la European Council on Foreign Relations, deoarece unele diferențe dintre contribuitorii și beneficiarii neți din Uniune se adâncesc. Dar cetățenii ar avea nevoie de mai multă cooperare europeană. Liderii trebuie să depășească acum detaliile tehnice, pentru că orice tentative de șantaj și egoisme vor dăuna viitorului comunității.

Cuvântul decisiv îl va avea persoana cu cea mai mare experiență din rândul celor 27 de lideri. Iar ea este renumită pentru talentul de negociatoare: "Drumurile pe care trebuie să mergem sunt încă lungi", a afirmat Angela Merkel. La Bruxelles se speculează că summitul se va prelungi până duminică și că nu se va reuși finalizarea într-o singură reuniune a tuturor chestiunilor arzătoare aflate pe agenda de lucru.