Summitul UE: Un zâmbet înșelător

Iarăși un summit la care actualitatea dă peste cap agenda propusă. Conflictul dintre guvernul regional separatist catalan și cel central de la Madrid se accentuează continuu. Pentru că niciuna din părți nu e dispusă să cedeze, nu e exclusă izbucnirea unui război civil în acest important stat membru al UE. Cu toate acestea, oficial, subiectul nu se află pe agenda reuniunii partenerilor europeni de la Bruxelles. De ce? Pentru că - așa se argumentează la Bruxelles - e vorba de o problemă internă a Spaniei. Premierul spaniol, Mariano Rajoy, respinge vehement orice amestec în această chestiune.

În orice caz, Rajoy trebuie să aprecieze situația din țara sa ca fiind destul de stabilă, de vreme ce, în plină criză, a plecat la Bruxelles. Când a coborât din mașină, ziariștii s-au năpustit cu întrebări. Șeful guvernului de la Madrid i-a ignorat însă și n-a scos o vorbă. În principiu Rajoy se poate baza pe sprijinul partenerilor europeni, mai ales pe cel al celor doi principali. Cancelara Angela Merkel a semnalizat clar că e de partea Madridului: "Susținem poziția guvernului spaniol ", ceea ce se caută acum e o "soluție în baza Constituției spaniole". Așadar este respinsă o separare a catalanilor de restul Spaniei. Și președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că în rândul șefilor de stat și de guvern reuniți în capitala Belgiei există "un consens de susținere" a poziției Madridului. Premierul belgian, Charles Michel, din al cărui guvern fac parte separatiștii flamanzi, s-a poziționat la fel, dar a condamnat recurgerea la violență a poliției spaniole în Catalonia. Aceasta a avut deja ca efect tensiuni diplomatice între Belgia și Spania. Situația din Catalonia riscă să iasă de sub control.

May se adresează străinilor din spațiul UE

Dacă litigiul catalan nu e pe ordinea de zi, Brexit e în centrul atenției. O temă la fel de neplăcută ca și criza catalană. Negocierile privind condițiile în care Marea Britanie se retrage din Uniunea Europeană n-au adus progrese nici după luni de dezbateri. Pentru că guvernul londonez și restul Uniunii au păreri mult prea distincte. Partenerii europeni se opun dorinței Londrei de a discuta de pe acum despre raporturile, pe viitor, dintre Marea Britanie și UE și, în special, despre chestiuni comerciale. Controversate sunt și costurile părăsirii UE. E vorba de 20 sau de 60 de miliarde de euro?

Șefa guvernului londonez, Theresa May, s-a adresat, printr-o scrisoare deschisă, străinilor din Marea Britanie care provin din spațiul UE, semnalizând că e dispusă la un compromis: "Cetățenii UE care trăiesc la acest moment în mod legal în Marea Britanie pot rămâne". Lucru valabil și pentru familiile lor. În schimb, May a arătat că așteaptă concesii la alte teme, fără a spune exact la ce se referă. Premierul luxemburghez, Xavier Bettel, constată satisfăcut: "Tonul Londrei s-a schimbat." May spunea în trecut că niciun acord e mai bun decât unul prost. Acum pare că și-a schimbat poziția.

Disputele pe tema Brexit sunt vehemente și în interiorul Marii Britanii. La sosirea ei la Bruxelles, Theresa May a încercat să abată atenția de la Brexit, spunând că mai există și alte teme importante de dezbatere. De pildă privind apărarea și combaterea terorismului.

Aburi nocivi din bucătărie

După alegerile din Franța și Olanda, mulți au răsuflat ușurați în UE, bucuroși că populiștii de dreapta nu și-au atins totuși țelul propus. La Paris, Emmanuel Macron este chiar un lider declarat pro-european în fruntea unei mișcări înnoitoare. Cu atât mai mult îi îngrijorează pe mulți rezultatul înregistrat la urne în Austria. Câștigător al scrutinului legislativ e partidul conservator ÖVP, care a alunecat puternic spre dreapta sub conducerea tânărului Sebastian Kurz. Acesta va forma probabil guvernul împreună cu populiștii de dreapta de la FPÖ. La summit, Austria e încă reprezentată de cancelarul formațiunii laburiste SPÖ, Christian Kern, dar și Kurz a sosit la Bruxelles pentru a domoli temerile celor care cred că Viena va adopta de acum înainte un curs critic față de UE. "Un lucru e limpede: oricare ar fi guvernul pe care îl formez, acesta va fi unul pro-european, un guvern care dorește să se implice activ în politica europeană", a spus înaintea începerii unei reuniuni a partidelor conservatoare Sebastian Kurz. "Îmi doresc o cooperare strânsă cu Germania, Franța și cu alte state", a adăugat el. Kurz a negat totodată că ar intenționa să se apropie mai mult de țările așa-numitului Grup de la Vișegrad, care se opun strict cotelor de refugiați la nivelul UE. În campania electorală, liderul FPÖ, Heinz-Christian Strache, se pronunțase pentru aderarea Austriei la Grupul de la Vișegrad.

Simbolic pentru starea de spirit tensionată de la Bruxelles e și faptul că noua clădire a Consiliului UE a trebuit evacuată cu scurt timp înaintea începerii summitului - deja pentru a doua oară într-o săptămână. Motivul: aburi nocivi din bucătărie. Dar lucrurile s-au rezolvat până la urmă, odată ce mai există și clădirea veche.

Autor: Christoph Hasselbach/maw