Summitul G7 - Italia se simte învingătoare

"Programul a fost foarte flexibil iar mâncarea deosebit de gustoasă", descrie spontan un deputat european organizarea summitului în complexul hotelier de lux Borgo Egnazia din regiunea Apulia, în Italia. Întârzierile, aşteptarea autobuzelor şi mersul pe jos până la următorul punct de control fac parte probabil din derularea standard a reuniunilor G7.

Programul liderilor celor şapte mari puteri - SUA, Canada, Japonia, Franţa, Marea Britanie, Germania şi Italia - împreună cu 12 invitaţi din ţări precum Brazilia sau Turcia, secretarul general al ONU şi Papa Francisc - a fost încărcat. În afara consfătuirilor au avut loc numeroase întâlniri bilaterale. Fiecare a avut ceva important de discutat cu preşedintele american Joe Biden sau cu Suveranul Pontif. Schimburile bilaterale într-o atmosferă relaxată sunt cele mai importante la summit, spun nişte diplomaţi cu experienţă, care nu doresc să le fie dezvăluite numele.

Obligatoria declaraţie a summitului, lungă de 36 de pagini, conţine doar o lungă listă de declaraţii politice de intenţie privind fiecare criză şi domeniu - de la protecţia climei la digitalizarea economiei, la impozite mai mari pentru oamenii bogaţi.

Proiectul personal al premierului Giorgia Meloni

Gazda summitului, Giorgia Meloni, a făcut din summitul G7, organizat în sudul Italiei, un proiect personal. Meloni a vrut să arate că, în ciuda unei agende naţionaliste, partidul său poate fi şi cosmopolit. "Pentru noi, G7 nu este o fortăreaţă, ci mai degrabă o platformă deschisă la dialog, deschisă către lume", a spus şefa partidului populist de dreapta "Fraţii Italiei".

Ea a fost singura dintre participanţii europeni la reuniune care a reuşit să obţină victoria pentru coaliţia sa de guvernare la alegerile europene. "Italia a impresionat lumea, Italia stabileşte cursul", a declarat, nu tocmai cu modestie, Giorgia Meloni. 

În săptămânile următoare ea doreşte să aibă cuvântul decisiv în ocuparea posturilor în UE şi în Parlamentul European. Italia va modela şi Europa, a promis premierul Italiei, aflat în funcţie din 2022. Tot ea conduce şi alianţa partidelor de dreapta din legislativul comunitar.

Scholz: O bună cooperare

Cancelarul german, social-democratul Olaf Scholz, care a pierdut alegerile europene, face o distincţie clară între afacerile de stat şi politica de partid. "Colaborăm şi în Consiliul European. Guvernele europene trebuie să coopereze. În trecut a funcţionat bine iar acum s-a demonstrat din nou şi aici", a declarat şeful executivului de la Berlin pentru postul ARD.

"Fiecare ţară ia propriile decizii privind felul în care vrea să fie guvernată. În acelaşi timp, există chestiuni în care suntem diferiţi." Scholz nu este de acord cu Giorgia Meloni în aspecte legate de democraţie şi protecţia minorităţilor. În opinia cancelarului, fiecare ar trebui să poată fi fericit în felul său, aşa cum se cuvine într-o democraţie liberală.

Mai departe, la Bruxelles

La marginea summitului, Giorgia Meloni, preşedintele Emmanuel Macron şi Olaf Scholz au purtat un interviu informal cu preşedinta CE, Ursula von der Leyen, care doreşte să-şi prelungească mandatul în fruntea Comisiei Europene cu cinci ani, după alegerile europene. Von der Leyen are nevoie de nominalizare din partea reprezentanţilor ţărilor UE, precum şi de majoritatea absolută în Parlamentul European, alunecat acum spre dreapta.  

Deoarece ar putea depinde de facţiunile naţionaliste, creştin-democrata von der Leyen a lăudat-o pe Giorgia Meloni ca fiind "o adevărată europeană". Pe scena de la Bruxelles, premierul Italiei este într-adevăr un politician foarte moderat şi este de partea Ucrainei. Spre deosebire de alţi politicieni naţionalişti sau extremişti de dreapta, Meloni sprijină masiv cursul împotriva Rusiei. 

Semnale clare pentru Ucraina şi Rusia

Războiul Rusiei în Ucraina a fost tema principală a summitului. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost oaspete în Italia şi a primit promisiunea unui împrumut de 50 de miliarde de dolari americani, care va fi finanţat mai întâi din dobânda la activele ruseşti îngheţate în urma sancţiunilor europene. G7 a transmis un semnal Moscovei, anume că Rusia va trebui să plătească pentru distrugerile şi suferinţa pe care le provoacă atacul trupelor sale asupra Ucrainei. Reacţia Kremlinului n-a fost blândă.  

Cancelarul Olaf Scholz vede Ucraina întărită după summitul G7: "Este un semn pentru Ucraina că se poate baza pe noi şi pentru Putin să nu se aştepte că sprijinul nostru se va diminua".

Preşedintele SUA, Joe Biden, a semnat cu partea ucraineană un acord de securitate pe termen lung. Livrările de arme, dezvoltarea unei industrii comune de apărare şi ajutorul financiar vor fi asigurate şi în cazul în care Donald Trump revine la Casa Albă.

Donald Trump, care anunţat deja că intenţionează să retragă banii americani din Europa, ar putea rezilia însă acordul. Conform dreptului internaţional, nu este un tratat obligatoriu.       

Aderarea la UE este tot mai aproape

Preşedintele Zelenski consideră că acordul cu Statele Unite este următorul pas către aderarea ţării sale la NATO. Alianţa a promis de mai multe ori că va accepta Ucraina, dar după încheierea războiului cu Rusia.

Drumul spre Uniunea Europeană ar putea fi mai rapid. UE a convenit, concret, începerea negocierilor cu Ucraina şi Republica Moldova pe 25 iunie. Nu se ştie cât timp va dura până când Ucraina va aparţine Uniunii Europene, dar ţara a depus cererea de aderare acum doi ani şi, din cauza ameninţării ruse, cu siguranţă se află pe un fel de "bandă de depăşire".  

Grupul celor şapte ţări puternic industrializate n-a reuşit să schimbe poziţia pro-Rusia a preşedintelui brazilian Luiz Ignacio Lula da Silva sau a premierului indian Narendra Modi. G7 i-a cerut Chinei, nereprezentată la summit, să înceteze furnizarea de componente pentru arme în Rusia, dar şi să nu mai finanţeze economia rusă de război prin intermediul băncilor chineze. În caz contrar, riscă sancţiuni.

De asemenea, China a fost somată să-şi reducă subvenţiile la mărfurile de export. Din acest motiv SUA au impus deja sancţiuni. În prezent, UE ameninţă cu sancţiuni în sectorul maşinilor electrice.