Summitul despre situaţia din Ucraina, la mâna lui Putin

Aşteptările sunt enorme. Atmosfera este aceeaşi, atât în presă, cât şi pe scena politică: summitul privind estul Ucrainei care are loc luni la Paris în aşa-numitul format Normandia ar putea reprezenta un punct de cotitură. Mai ales în Ucraina au fost făcute extrem de multe analize în care se vorbeşte despre aspectele ce trebuie remarcate şi despre posibilele lucruri care ar putea da greş la summitul la care participă Rusia, Ucraina, Germania şi Franţa. Opoziţia pro-vest din Ucraina îl avertizează pe preşedintele Volodimir Zelenski să nu le facă prea multe concesii ruşilor, la prima sa întâlnire personală cu omologul de la Moscova Vladimir Putin. Presiuni suplimentare asupra lui Zelenski vin şi din afara ţării, după ce preşedintele american Donald Trump a vorbit despre şansa realizării unui "mare progres".

De ce merge Putin la Paris ca un învingător

Motivul pentru toată această agitaţie este disponibilitatea lui Zelenski de a accepta compromisuri dureroase cu Rusia, cu scopul reinstaurării păcii în estul Ucrainei. Pacea în conflictul început în 2014 a fost promisiunea centrală făcută de preşedintele ucrainean de 41 de ani, ales în martie, după ce anterior avusese o carieră de comic de televiziune. Drumul spre pace este precizat în Acordul de la Minsk din 2015, tratat ale cărui prevederi nu au fost aplicate până acum. Pentru această situaţie se acuză reciproc Kremlinul, separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei sprijiniţi de Moscova şi guvernul de la Kiev.

Din 2016 nu au mai avut loc summituri în format Normandia, deoarece Rusia a considerat că fostul preşedinte ucrainean Petro Poroşenko ar viza doar blocarea iniţiativelor prevăzute la reuniune şi nu a mai acceptat să negocieze cu acesta. După schimbarea de putere de la Kiev, Rusia s-a declarat dispusă să stea din nou de vorbă, dar a pus condiţii pentru organizarea summitului de la Paris: retragerea trupelor ucrainene şi ale rebelilor în trei locuri special prevăzute şi disponibilitatea în scris a Ucrainei de a accepta o iniţiativă politică pe care Moscova o numeşte "Formula Steinmeier". Este vorba de propuneri făcute de fostul ministru german de Externe Frank-Walter Steinmeier, privind un statut special pentru teritoriile controlate de separatişti. "Formula Steinmeier" descrie când şi cum ar urma să intre în vigoare o lege în acest sens.

Zelenski a îndeplinit condiţiile puse de Putin, renunţând astfel la o poziţie fundamentală a predecesorului său Poroşenko: acesta cerea mereu un armistiţiu de durată ca precondiţie la orice retrageri de trupe. Luptele din regiune continuă până azi iar soldaţi ucraineni îşi pierd viaţa aproape zilnic. Faptul că preşedintele de la Kiev a semnat "Formula Steinmeier" a declanşat un val de proteste în Ucraina. În reţelele de socializare, activişti ucraineni renumiţi au ameninţat cu noi proteste, în cazul în care Zelenski va face Rusiei concesii prea mari la Paris.

Ce vor să obţină Zelenski şi Putin la Paris

Apariţia sa la Paris este o premieră pentru Zelenski: în urmă cu câţiva ani, el a susţinut o reprezentaţie împreună cu echipa sa de comedianţi în faţa mai multor preşedinţi ai fostelor republici sovietice, printre care şi liderul de atunci de la Kremlin Dmitri Medvedev. Acum, Zelenski se întâlneşte cu Putin din calitatea de preşedinte al Ucrainei.

Kievul urmăreşte la Paris obţinerea unui armistiţiu complet şi noi schimburi de prizonieri, care au tot fost amânate în ultima vreme. Ultimul schimb direct de prizonieri a avut loc în septembrie, când a fost eliberat şi regizorul ucrainean Oleg Senţov, condamnat în Rusia la 20 de ani de închisoare pentru terorism. Senţov s-a declarat sceptic înaintea summitului de la Paris şi a avertizat de curând în Parlamentul European că Zelenski ar putea cădea într-o capcană pregătită de Putin. Şi Olena Serkal, până de curând viceministră de Externe a Ucrainei, a declarat pentru DW: "Mă îndoiesc de sinceritatea intenţiilor lui Putin."

Şeful de la Kremlin nu este sub presiune, spre deosebire de omologul său ucrainean. Obiectivul lui Putin este să convingă Kievul să accepte concesii politice. Aici este inclusă legea privind statutul special pentru separatişti, prevăzută să expire la sfârşitul anului. Se pare că legea actuală va fi prelungită, înainte de adoptarea unui act normativ nou. În plus, Moscova ar vrea să oblige autorităţile de la Kiev să poarte discuţii directe cu separatiştii - Rusia ar viza să se prezinte astfel ca ţară mediatoare a conflictului, nu ca parte a acestuia.

Principalul obiectiv al lui Putin ar putea fi organizarea de alegeri în teritoriile separatiştilor, care să le legitimizeze acestora autonomia. La Paris s-ar putea discuta despre când anume şi în ce condiţii ar urma să aibă loc scrutinul din Doneţk şi Lugansk şi dacă Ucraina va prelua sau nu înaintea votului controlul asupra frontierei.

Tranzitul de gaz prin Ucraina

Tensiuni suplimentare sunt generate de problema nerezolvată a tranzitului de gaz rusesc prin Ucraina spre Europa. Acordul privind tranzitul dintre Rusia şi Ucraina expiră la 31 decembrie iar negocierile de prelungire a acestuia au eşuat până acum. Summitul de la Paris ar putea fi ultima şansă de a împiedica oprirea livrărilor de gaz rusesc prin Ucraina.